Ne pare rău, dar browserul dumneavoastră nu redă corect acest site!

Vă rugăm să folosiți unul dintre următoarele: Firefox, Chrome, sau Internet Explorer 9.

Vă mulțumim!

Închide fereastra

Dați click aici pentru a merge la pagina de start a site-ului

 

 

 

Typographia Regia Budensis.

Lectori benevoli Salutem!

Lexicon hoc Valachico - Latino - Hungarico - Germanicum, quod decursu triginta et amplius annorum per Viros in re literaria, et cumprimis in cognitione Lingvae Valachicae insigniter versatos, utpote omnium primo per denatum Admodum Reverendum Patrem Samuelem Klein, olim penes Typographiam Regiae Universitatis Librorum Valachicorum Graeci ritus Revisorem et Correctorem; isto mortuo per Admodum Reverendum Dominum Basilium Kolosy, Parochum Nagyagensem, Dioecesis Fogarasiensis in Transsilvania et Vice Archi - Diaconum, qui Lexicon Kleinianum plurimum locupletavit, et Lingvis: Hungarica et Germanica auxit, sed matura morte praeventus, supremam manum eidem addere non potuit; postmodum jussu et impensis Illustrissimi ac Reverendissimi Domini Samuelis Vulcan, moderni Graeci ritus Catholicorum Episcopi Magno - Varadinensis, per Reverendissimum Dominum Joannem Korneli, Cathedralis Ecclesiae Magno - Varadinensis Graeci ritus Catholicorum hoc tempore Primicerium, seu Cantorem et Canonicum, Archi Diaconum Partium Banaticarum, et in Districtu Magno - Varadinensi Scholarum Graeci ritus Catholicarum interimalem Directorem revisum, novis curis auctum et descriptum; hoc per praenominatum Illustrissimum suum Praesulem et Maecenatem, Dioecesis necessitate ita exigente Buda, ubi diutius operatus est, Magno-Varadinum revocato, per Admodum Reverendum Dominum Petrum Major, aeque Dioecesis Fogarasiensis Presbyterum et Ty‑

 

 

 

Typographia Regia Budensis.

Lectori benevoli Salutem!

Lexicon hoc Valachico - Latino - Hungarico - Germanicum, quod decursu triginta et amplius annorum per Viros in re literaria, et cumprimis in cognitione Lingvae Valachicae insigniter versatos, utpote omnium primo per denatum Admodum Reverendum Patrem Samuelem Klein, olim penes Typographiam Regiae Universitatis Librorum Valachicorum Graeci ritus Revisorem et Correctorem; isto mortuo per Admodum Reverendum Dominum Basilium Kolosy, Parochum Nagyagensem, Dioecesis Fogarasiensis in Transsilvania et Vice Archi - Diaconum, qui Lexicon Kleinianum plurimum locupletavit, et Lingvis: Hungarica et Germanica auxit, sed matura morte praeventus, supremam manum eidem addere non potuit; postmodum jussu et impensis Illustrissimi ac Reverendissimi Domini Samuelis Vulcan, moderni Graeci ritus Catholicorum Episcopi Magno - Varadinensis, per Reverendissimum Dominum Joannem Korneli, Cathedralis Ecclesiae Magno - Varadinensis Graeci ritus Catholicorum hoc tempore Primicerium, seu Cantorem et Canonicum, Archi Diaconum Partium Banaticarum, et in Districtu Magno - Varadinensi Scholarum Graeci ritus Catholicarum interimalem Directorem revisum, novis curis auctum et descriptum; hoc per praenominatum Illustrissimum suum Praesulem et Maecenatem, Dioecesis necessitate ita exigente Buda, ubi diutius operatus est, Magno-Varadinum revocato, per Admodum Reverendum Dominum Petrum Major, aeque Dioecesis Fogarasiensis Presbyterum et Ty‑

pographiae Regiae Scientiarum Universitatis hujusce Hungaricae Librorum Valachicorum Graeci ritus Revisorem, qui una Orthographiam Romanam, sive Latino - Valachicam una cum clavi, qua penetralia originis vocum reserantur, Lexico huic, non sine manifesto fundatae eruditionis suae Valachicae documento praemisit, suprema revisione, et respective Originis vocum, quibus illae in Lingvis: Italica, Hispanica et Gallica similes, et ex iis desumtae esse viderentur, disquisitione, quam in se assumsit, necdum terminata, aeque fatis functum; tandem per Admodum Reverendum Dominum Joannem Theodorovics, modernum Valachicum Graeci ritus non uniti Parochum Pestiensem et Sacrae Sedis Consistorialis Budensis Assessorem, et Dominum Alexandrum Theodori, AA. LL. Philosophiae et Medicinae Doctorem in iis, quae a Litera I. incipiendo, per immortuos necdum sufficienter locupletata fuerunt, ultimis curis digestum, auctum et correctum, taliterque improbo sane labore terminatum est, licet Tibi Lector benevole! ob oculos sistere, atque longae Tuae exspectationi, quam tot Virorum fata plane fatigare debuerunt, conatibus Regiae hujus Universitatis Typographiae satis facere. – Quid per Lexicon hoc praesens Literaturae Valachicae praestitum sit, per Viros honoris gratia praenominatos, qui in eodem elaborando desudarunt, sibique pene immortalitatem pepererunt, Tu ipse facile dijudicabis, et si perfectioni, quam forte in eodem desideravisses, quidpiam adhuc deesse observares, memento Viros perarduam, quam antea nemo tentaverat viam, ingressos fuisse. – Inventis facilius addet Posteritas. Vale.
    Datum Budae die 30. Augusti 1825.

pographiae Regiae Scientiarum Universitatis hujusce Hungaricae Librorum Valachicorum Graeci ritus Revisorem, qui una Orthographiam Romanam, sive Latino - Valachicam una cum clavi, qua penetralia originis vocum reserantur, Lexico huic, non sine manifesto fundatae eruditionis suae Valachicae documento praemisit, suprema revisione, et respective Originis vocum, quibus illae in Lingvis: Italica, Hispanica et Gallica similes, et ex iis desumtae esse viderentur, disquisitione, quam in se assumsit, necdum terminata, aeque fatis functum; tandem per Admodum Reverendum Dominum Joannem Theodorovics, modernum Valachicum Graeci ritus non uniti Parochum Pestiensem et Sacrae Sedis Consistorialis Budensis Assessorem, et Dominum Alexandrum Theodori, AA. LL. Philosophiae et Medicinae Doctorem in iis, quae a Litera I. incipiendo, per immortuos necdum sufficienter locupletata fuerunt, ultimis curis digestum, auctum et correctum, taliterque improbo sane labore terminatum est, licet Tibi Lector benevole! ob oculos sistere, atque longae Tuae exspectationi, quam tot Virorum fata plane fatigare debuerunt, conatibus Regiae hujus Universitatis Typographiae satis facere. – Quid per Lexicon hoc praesens Literaturae Valachicae praestitum sit, per Viros honoris gratia praenominatos, qui in eodem elaborando desudarunt, sibique pene immortalitatem pepererunt, Tu ipse facile dijudicabis, et si perfectioni, quam forte in eodem desideravisses, quidpiam adhuc deesse observares, memento Viros perarduam, quam antea nemo tentaverat viam, ingressos fuisse. – Inventis facilius addet Posteritas. Vale.
    Datum Budae die 30. Augusti 1825.

Crâiésca Tipografie din Buda.

Bėnevoiitoriului Cetitoriu sảnỉtate!

Aquestu Lesicon Romảnescu -

Lảtinescu - Ungurescu - Nemţescu,

quare in cursul’ a tridzeci si mai

multoru ani, de Bảrbaţi in lu-

crul’ sciėntielor, ši mai ảntẻiu in

cunóscerea Linbei Romảnesci, bė-

ne deprinši; adeche mai ảntẻiu de

toţi prin reposatul’ Cinstitu Pả-

rėnte Samuil Klein, odineórả lỏn-

ga Tipografia Crảiescei Universi-

tảţi a Cảrţilor Romảnesci de

Légea Greco-Catholicả Revisor,

si Corector; ‒ aquesta murindu,

prin Cinstitul’ Domnu Vasilie Ko-

losy, Parochul’, ši Protopopul’

Secảrembului (Nagyág) în Ardé-

lu, in Eparchia Fagarašului, qua-

re Lesiconul’ lui Klein fórte mul-

tu l’au avuţitu, ši cu Limba Un-

guréscả, ši Nemțéscả l’au adau-

su, quì de mórte mai inante de

tẻmpu rảpitu fiėndu, nu l’ putù

duce la deplėnire; ‒ dopỏ aquéa

din porunca, ši cu spesele Prélu-

minatului, si Précinstitului Dom nu

Kràæ%ska Ty̌pografĨ%e din Bu%da.

Binevoito%ròluí Cetito%rò̍ sànàta%te!

Ace%st Lexïko%ná Rwmane%sk - La-

tïnesk - Ù#ngure%sk - Nemțesk, ka%-

re î# ku%rsul a# treíze%cí și' maí

multw%r ȧní, de Berba%țí î# lu%-

krul scïi%nțelwr, și' maí î#-

tà%ò̍ î# kuno%śerã Li%mbeí Rwma-

ne%scí, bi%ne depri%nșí; ȧdekà

maí î#tà%ò̍ de to%țí prin ràpo-

sa%tul Cinsti%t Pàri%nte Sa-

mui%l Kla%in, w#dineo%rà

là%ngà Ty̌pografĨ%a Kràe%śeí Ù#-

niversite%țí, a# Kà%rțilwr Rw-

mane%scí de Lã%qã Greko-Kaťo%-

lïkà RevĨ%zor, și' Kore%ktor; —

a#ce%sta muri%nd, prin Cinsti%tul

Do%mn VasĨ%lïe Ko%loși,

Paro%hul, și' Prwtopo%pul Se-

kàri%mbuluí (Nagyág) î# A"r-

dã%l, î# E"parhĨ%a Fagara%șu-

luí, ka%re Lexïko%nul luí

Kla%in fo%rte mu%lt la%u a#vu-

ți%t, și' ku Li%mba Ù#ngurã%skà,

și' Nemțã%skà la%u a#da%us, ci

de mo%rte maínai%nte de ti%mp

ràpi%t fïi%nd, nul putu' du%ce la

 

 

 

Crăiasca1 Tipografie din

Buda.

Binevoitoriului2 cetitoriu

sănătate!

Acest Lexicon românesc3 - lătinesc4 - unguresc - nemțesc care, în cursul a trizeci5 și mai multor ani, de bărbați6 în lucrul științelor7 și mai întâiu în cunoașterea linbei8 românești9 bine deprinși, adecă mai întâiu de toți prin răposatul cinstit părinte Samuil Clain, odineoară10 lângă Tipografia Crăieștei Universități11 a cărților românești12 de legea13 greco-catolică revizor și corector.

Acesta murind, prin cinstitul domn Vasilie Coloși, parohul și protopopul Secărimbului14 (Nagyág) în Ardeal, în eparhia Fagarașului, care Lexiconul lui Clain foarte mult l-au avuțit și cu limba15 ungurească și nemțească l-au adaus, ci, de moarte mai-nainte16 de tâmp17 răpit fiind, nu-l putu duce la18 deplinire.

După aceaia19, din porunca și cu spezele (chieltuiala)20 prealuminatului21 și preacinstitului22 dom- n


  1. Scris lat. Crâiésca.
  2. Scris lat. Bėnevoiitoriului.
  3. Scris chir. Rwmane%sk.
  4. Scris chir. Latïnesk.
  5. Altă lecțiune: treizeci. Scris chir. treíze%cí.
  6. Scris chir. Berba%țí.
  7. Se transcrie peste tot științelor. Altă lecțiune: sciințelor. Scris chir. scïi%nțelwr.
  8. Scris chir. Li%mbeí.
  9. Se transcrie peste tot românești. Altă lecțiune: romanesci. Scris chir. Rwmane%scí.
  10. Scris chir. w#dineo%rà.
  11. Se transcrie peste tot universități. Altă lecțiune: universiteți. Scris chir. Ù#niversite%țí.
  12. Scris chir. Rwmane%scí.
  13. Altă lecțiune: leagea.
  14. Scris lat. Secảrembului.
  15. Atât textul redactat în grafie latinistă, cât și cel chirilic notează forma limba.
  16. Se transcrie peste tot nainte sau înainte(a); cf. text. Altă lecțiune: înante. Scris lat. inante.
  17. Formă analogică latinistă a cuvântului timp. Altă lecțiune: timp. Scris chir. ti%mp.
  18. Textul redactat în grafie chirilică se continuă pe pagina (6), numerotată greșit (4).
  19. Se transcrie peste tot aceaia. Scris. lat. aquéa. Scris chir. a#cã%æ.
  20. Cuvânt absent din textul redactat în grafie latinistă.
  21. Altă lecțiune: preluminatului.
  22. Altă lecțiune: precinstitului.

Crâiésca Tipografie din Buda.

Bėnevoiitoriului Cetitoriu sảnỉtate!

Aquestu Lesicon Romảnescu -

Lảtinescu - Ungurescu - Nemţescu,

quare in cursul’ a tridzeci si mai

multoru ani, de Bảrbaţi in lu-

crul’ sciėntielor, ši mai ảntẻiu in

cunóscerea Linbei Romảnesci, bė-

ne deprinši; adeche mai ảntẻiu de

toţi prin reposatul’ Cinstitu Pả-

rėnte Samuil Klein, odineórả lỏn-

ga Tipografia Crảiescei Universi-

tảţi a Cảrţilor Romảnesci de

Légea Greco-Catholicả Revisor,

si Corector; ‒ aquesta murindu,

prin Cinstitul’ Domnu Vasilie Ko-

losy, Parochul’, ši Protopopul’

Secảrembului (Nagyág) în Ardé-

lu, in Eparchia Fagarašului, qua-

re Lesiconul’ lui Klein fórte mul-

tu l’au avuţitu, ši cu Limba Un-

guréscả, ši Nemțéscả l’au adau-

su, quì de mórte mai inante de

tẻmpu rảpitu fiėndu, nu l’ putù

duce la deplėnire; ‒ dopỏ aquéa

din porunca, ši cu spesele Prélu-

minatului, si Précinstitului Dom nu

Kràæ%ska Ty̌pografĨ%e din Bu%da.

Binevoito%ròluí Cetito%rò̍ sànàta%te!

Ace%st Lexïko%ná Rwmane%sk - La-

tïnesk - Ù#ngure%sk - Nemțesk, ka%-

re î# ku%rsul a# treíze%cí și' maí

multw%r ȧní, de Berba%țí î# lu%-

krul scïi%nțelwr, și' maí î#-

tà%ò̍ î# kuno%śerã Li%mbeí Rwma-

ne%scí, bi%ne depri%nșí; ȧdekà

maí î#tà%ò̍ de to%țí prin ràpo-

sa%tul Cinsti%t Pàri%nte Sa-

mui%l Kla%in, w#dineo%rà

là%ngà Ty̌pografĨ%a Kràe%śeí Ù#-

niversite%țí, a# Kà%rțilwr Rw-

mane%scí de Lã%qã Greko-Kaťo%-

lïkà RevĨ%zor, și' Kore%ktor; —

a#ce%sta muri%nd, prin Cinsti%tul

Do%mn VasĨ%lïe Ko%loși,

Paro%hul, și' Prwtopo%pul Se-

kàri%mbuluí (Nagyág) î# A"r-

dã%l, î# E"parhĨ%a Fagara%șu-

luí, ka%re Lexïko%nul luí

Kla%in fo%rte mu%lt la%u a#vu-

ți%t, și' ku Li%mba Ù#ngurã%skà,

și' Nemțã%skà la%u a#da%us, ci

de mo%rte maínai%nte de ti%mp

ràpi%t fïi%nd, nul putu' du%ce la

 

 

 

Crăiasca1 Tipografie din

Buda.

Binevoitoriului2 cetitoriu

sănătate!

Acest Lexicon românesc3 - lătinesc4 - unguresc - nemțesc care, în cursul a trizeci5 și mai multor ani, de bărbați6 în lucrul științelor7 și mai întâiu în cunoașterea linbei8 românești9 bine deprinși, adecă mai întâiu de toți prin răposatul cinstit părinte Samuil Clain, odineoară10 lângă Tipografia Crăieștei Universități11 a cărților românești12 de legea13 greco-catolică revizor și corector.

Acesta murind, prin cinstitul domn Vasilie Coloși, parohul și protopopul Secărimbului14 (Nagyág) în Ardeal, în eparhia Fagarașului, care Lexiconul lui Clain foarte mult l-au avuțit și cu limba15 ungurească și nemțească l-au adaus, ci, de moarte mai-nainte16 de tâmp17 răpit fiind, nu-l putu duce la18 deplinire.

După aceaia19, din porunca și cu spezele (chieltuiala)20 prealuminatului21 și preacinstitului22 dom- n


  1. Scris lat. Crâiésca.
  2. Scris lat. Bėnevoiitoriului.
  3. Scris chir. Rwmane%sk.
  4. Scris chir. Latïnesk.
  5. Altă lecțiune: treizeci. Scris chir. treíze%cí.
  6. Scris chir. Berba%țí.
  7. Se transcrie peste tot științelor. Altă lecțiune: sciințelor. Scris chir. scïi%nțelwr.
  8. Scris chir. Li%mbeí.
  9. Se transcrie peste tot românești. Altă lecțiune: romanesci. Scris chir. Rwmane%scí.
  10. Scris chir. w#dineo%rà.
  11. Se transcrie peste tot universități. Altă lecțiune: universiteți. Scris chir. Ù#niversite%țí.
  12. Scris chir. Rwmane%scí.
  13. Altă lecțiune: leagea.
  14. Scris lat. Secảrembului.
  15. Atât textul redactat în grafie latinistă, cât și cel chirilic notează forma limba.
  16. Se transcrie peste tot nainte sau înainte(a); cf. text. Altă lecțiune: înante. Scris lat. inante.
  17. Formă analogică latinistă a cuvântului timp. Altă lecțiune: timp. Scris chir. ti%mp.
  18. Textul redactat în grafie chirilică se continuă pe pagina (6), numerotată greșit (4).
  19. Se transcrie peste tot aceaia. Scris. lat. aquéa. Scris chir. a#cã%æ.
  20. Cuvânt absent din textul redactat în grafie latinistă.
  21. Altă lecțiune: preluminatului.
  22. Altă lecțiune: precinstitului.

nu Samuil Vulcan, Episcopului

Greco-Catholicu a Orảdzii-Mari,

prin Précinstitul’ Domnu Ioan

Corneli, a Cathedralei Biserici

Greco-Catholice din Oradea Mare

Canonicu, a Pảrţilor Banatice Ar-

chi-Diaconu, ši în Districtul’ O-

rảdzii Mari a Schólelor Naţionale

Greco-Catholice interimal Direc-

toru, la socotélả luatu, de nouu

inmulţitu, ši scrisu; – aquesta,

de mai nomitul’ Preluminatul’ sủu

Episcopu, si Mecenas, asiè poftindu

lipsa Eparchiei, din Buda,

unde mai indelongatu au lucratu,

la Orade inapoi chiảmatu fiėndu,

prin Cinstitul’ Domnu Petru Ma-

jor, asemene a Eparchiei Fagara-

šului Preot, ši lỏngả Tipografia

Crảiescei a Sciėnţielor Universitả-

ţi aquestei Unguresci a Cảrtilor

Romảnesci Greco-Catholicu Revi-

sor, quare de odatả si Ortografie

Romanả, séu Latino-Romanéscả,

inpreunả cu chéa, cu quare quele

asconse a rảdỉcinei covėntelor se

dešchidu (adeche modu de a co-

nóscere rảdỉcina covėntelor Ro-

manesci) cu apriatả dovédả de-

spre intemeata sà sciėntiả in que-

le que se ţėnu de Linba Romảnả,

in fruntea questui Lesicon au pu-

su; quare anchẻ au reposatu, mai

la deplini%re; - dupà a#cã%æ

din poru%nka și' ku spe%zele

(kïeltuæ%la) Prãlumina%tuluí,

și' Prãcinsti%tuluí Do%mn

Samui%l Vu%lkan, E"pïsko%-

puluí Greko-KaťolĨ%k a# W"rà%-

zïí Ma%rí, prin Prãcinsti%tul

Do%mn ĩ"wa%n Korne%li, a# Kaťe-

dra%leí Bisã%ricí Greko-Kaťo-

lĨ%ce din W"ra%dïa Ma%re Kano%-

nïk, a# Pà%rțilwr Bana%tice A"r-

hïdïa%kon, și' î%# DïștrĨ%ktul

W"rà%zïí Ma%rí a# Sho%lelwr Na-

țïona%le Greko-KaťolĨ%ce Ĩ#nterï-

ma%l Dïre%ktor, la sokotã%là lu-

a%t, de no%u î#mulți%t, și' skri%s;

— a#ce%sta de maí numi%tul Prã-

lumina%tul sà%u E"pïsko%p, și'

Mețe%nas, a#șa'' pofti%nd li%psa

E"pa%rhïeí, din Bu%da, ù#nde

maí î#delunga%t a#u lukra%t, la

W"ra%de î#napo%í kïema%t fïi%nd,

prin Cinsti%tul Do%mn Pe%tru

Ma%ïor, a#se%mene a# E"pa%rhïi Fa-

gara%șuluí Preo%t, și' làngà

Ty̌pografĨ%a Kràesce%í a# Scïi%n-

țelwr Ù#nïversïte%țïí a##ce%śeí

Ù#ngure%śí a# Kà%rțilwr Rwma-

ne%scí Greko-KaťolĨ%k RevĨ%zor,

ka%re de w#da%tà și' W"rťografĨ%a

Rwma%nà, sau LatĨ%no-Rwmanã%-

skà, î#preu%nà ku kïe%æ, ku ka%re

cã%le a#sku%nse a# ràdàci%neí ku-vi%n

 

 

 

[dom]n Samuil Vulcan, episcopului greco-catolic a Orăzii Mari, prin preacinstitul1 domn Ioan Corneli, a Catedralei biserici2 greco-catolice din Oradea Mare3 canonic, a părților banatice arhidiacon și în diștrictul4 Orăzii Mari a shoalelor5 naționale greco-catolice interimal director, la socoteală luat, de nou înmulțit și scris.

Acesta, de mai-numitul prealuminatul6 său episcop și mețenas, așe7 poftind lipsa eparhiei din Buda unde mai îndelungat8 au lucrat, la Orade înapoi chiămat9 fiind prin cinstitul domn Petru Maior, asemene a eparhii Fagarașului preot și lângă Tipografia Crăieștei a Științelor Universității aceștei ungurești a cărților românești greco-catolic revizor, care deodată și Ortografia10 romană sau latino-romanească, împreună cu chea11 cu care cele ascunse12 a rădăcinei cuvintelor13 se deșchid (adecă mod de a cunoaștere14 rădăcina cuvintelor romanești15) cu apriată doveadă despre întemeiata sa știință16 în cele ce se țin de linba17 română18, în fruntea cestui Lexicon au pus. Care încă au răposat mai


  1. Altă lecțiune: precinstitul.
  2. Altă lecțiune: biseareci.
  3. Altă lecțiune: Oradia Mare. Scris chir. W"ra%dïa Ma%re.
  4. Scris lat. districtul.
  5. Cf. lat. schola. Scris chir. Sho%lelwr.
  6. Altă lecțiune: preluminatul.
  7. Se transcrie peste tot prin așe. Altă lecțiune: așa. Scris. lat. asiè și asie. Scris chir. A"şa.
  8. Scris lat. indelongatu.
  9. Altă lecțiune: chiemat. Scris chir. kïema%t.
  10. Altă lecțiune: Ortografie. Scris lat. Ortografie.
  11. Altă lecțiune: chiaa, chieia. Scris chir. kïe%æ.
  12. Scris lat. asconse.
  13. Se transcrie peste tot prin cuvintelor. Scris lat. covėntelor. Cf. lat. conventum. Textul redactat în grafie chirilică se continuă pe pagina (7).
  14. Altă lecțiune: cunosce. Scris chir. kuno%sce.
  15. Scris lat. Romanesci. Scris chir. Rwmane%scí.
  16. Se transcrie peste tot știință. Altă lecțiune: sciință. Scris chir. scïi%nțà.
  17. Scris chir. li%mba.
  18. Scris chir. Rwma%nà.

nu Samuil Vulcan, Episcopului

Greco-Catholicu a Orảdzii-Mari,

prin Précinstitul’ Domnu Ioan

Corneli, a Cathedralei Biserici

Greco-Catholice din Oradea Mare

Canonicu, a Pảrţilor Banatice Ar-

chi-Diaconu, ši în Districtul’ O-

rảdzii Mari a Schólelor Naţionale

Greco-Catholice interimal Direc-

toru, la socotélả luatu, de nouu

inmulţitu, ši scrisu; – aquesta,

de mai nomitul’ Preluminatul’ sủu

Episcopu, si Mecenas, asiè poftindu

lipsa Eparchiei, din Buda,

unde mai indelongatu au lucratu,

la Orade inapoi chiảmatu fiėndu,

prin Cinstitul’ Domnu Petru Ma-

jor, asemene a Eparchiei Fagara-

šului Preot, ši lỏngả Tipografia

Crảiescei a Sciėnţielor Universitả-

ţi aquestei Unguresci a Cảrtilor

Romảnesci Greco-Catholicu Revi-

sor, quare de odatả si Ortografie

Romanả, séu Latino-Romanéscả,

inpreunả cu chéa, cu quare quele

asconse a rảdỉcinei covėntelor se

dešchidu (adeche modu de a co-

nóscere rảdỉcina covėntelor Ro-

manesci) cu apriatả dovédả de-

spre intemeata sà sciėntiả in que-

le que se ţėnu de Linba Romảnả,

in fruntea questui Lesicon au pu-

su; quare anchẻ au reposatu, mai

la deplini%re; - dupà a#cã%æ

din poru%nka și' ku spe%zele

(kïeltuæ%la) Prãlumina%tuluí,

și' Prãcinsti%tuluí Do%mn

Samui%l Vu%lkan, E"pïsko%-

puluí Greko-KaťolĨ%k a# W"rà%-

zïí Ma%rí, prin Prãcinsti%tul

Do%mn ĩ"wa%n Korne%li, a# Kaťe-

dra%leí Bisã%ricí Greko-Kaťo-

lĨ%ce din W"ra%dïa Ma%re Kano%-

nïk, a# Pà%rțilwr Bana%tice A"r-

hïdïa%kon, și' î%# DïștrĨ%ktul

W"rà%zïí Ma%rí a# Sho%lelwr Na-

țïona%le Greko-KaťolĨ%ce Ĩ#nterï-

ma%l Dïre%ktor, la sokotã%là lu-

a%t, de no%u î#mulți%t, și' skri%s;

— a#ce%sta de maí numi%tul Prã-

lumina%tul sà%u E"pïsko%p, și'

Mețe%nas, a#șa'' pofti%nd li%psa

E"pa%rhïeí, din Bu%da, ù#nde

maí î#delunga%t a#u lukra%t, la

W"ra%de î#napo%í kïema%t fïi%nd,

prin Cinsti%tul Do%mn Pe%tru

Ma%ïor, a#se%mene a# E"pa%rhïi Fa-

gara%șuluí Preo%t, și' làngà

Ty̌pografĨ%a Kràesce%í a# Scïi%n-

țelwr Ù#nïversïte%țïí a##ce%śeí

Ù#ngure%śí a# Kà%rțilwr Rwma-

ne%scí Greko-KaťolĨ%k RevĨ%zor,

ka%re de w#da%tà și' W"rťografĨ%a

Rwma%nà, sau LatĨ%no-Rwmanã%-

skà, î#preu%nà ku kïe%æ, ku ka%re

cã%le a#sku%nse a# ràdàci%neí ku-vi%n

 

 

 

[dom]n Samuil Vulcan, episcopului greco-catolic a Orăzii Mari, prin preacinstitul1 domn Ioan Corneli, a Catedralei biserici2 greco-catolice din Oradea Mare3 canonic, a părților banatice arhidiacon și în diștrictul4 Orăzii Mari a shoalelor5 naționale greco-catolice interimal director, la socoteală luat, de nou înmulțit și scris.

Acesta, de mai-numitul prealuminatul6 său episcop și mețenas, așe7 poftind lipsa eparhiei din Buda unde mai îndelungat8 au lucrat, la Orade înapoi chiămat9 fiind prin cinstitul domn Petru Maior, asemene a eparhii Fagarașului preot și lângă Tipografia Crăieștei a Științelor Universității aceștei ungurești a cărților românești greco-catolic revizor, care deodată și Ortografia10 romană sau latino-romanească, împreună cu chea11 cu care cele ascunse12 a rădăcinei cuvintelor13 se deșchid (adecă mod de a cunoaștere14 rădăcina cuvintelor romanești15) cu apriată doveadă despre întemeiata sa știință16 în cele ce se țin de linba17 română18, în fruntea cestui Lexicon au pus. Care încă au răposat mai


  1. Altă lecțiune: precinstitul.
  2. Altă lecțiune: biseareci.
  3. Altă lecțiune: Oradia Mare. Scris chir. W"ra%dïa Ma%re.
  4. Scris lat. districtul.
  5. Cf. lat. schola. Scris chir. Sho%lelwr.
  6. Altă lecțiune: preluminatul.
  7. Se transcrie peste tot prin așe. Altă lecțiune: așa. Scris. lat. asiè și asie. Scris chir. A"şa.
  8. Scris lat. indelongatu.
  9. Altă lecțiune: chiemat. Scris chir. kïema%t.
  10. Altă lecțiune: Ortografie. Scris lat. Ortografie.
  11. Altă lecțiune: chiaa, chieia. Scris chir. kïe%æ.
  12. Scris lat. asconse.
  13. Se transcrie peste tot prin cuvintelor. Scris lat. covėntelor. Cf. lat. conventum. Textul redactat în grafie chirilică se continuă pe pagina (7).
  14. Altă lecțiune: cunosce. Scris chir. kuno%sce.
  15. Scris lat. Romanesci. Scris chir. Rwmane%scí.
  16. Se transcrie peste tot știință. Altă lecțiune: sciință. Scris chir. scïi%nțà.
  17. Scris chir. li%mba.
  18. Scris chir. Rwma%nà.

mai inante de ar fì ėsprảvitu

quea mai de pre urmả revisie, ši

mai vỉrtosu pre sėne luata cer-

care a rảdỉcinei covėntelor, qua sỉ

se védả a fire asemene altoru co-

vėnte in Linba Itảliảnéscả, Spa-

nioléscả, si Frảncéscả, séu din

aqueste luate; – mai pre urmả

prin Cinstitul’ Domnu Ioan Theo-

dorovics Parochul’ de aquum Ro-

mảnescu ne unitu din Pesta, ši

a Sảntelor Consistoriumuri din

Buda ši Versetz Asesor, ši prin

D. Alesandru Theodori, a Iveţe-

turilor’ quelor’ fromóse, a Filosofiei

ši a Medicinei Doctor, in quele

que prin mai sus nomiţii Bảrbaţi,

quarii cu aquestu lucru deprėn-

dzėndu se au reposatu, nu furỏ de

ajuusu avuţite, incepẻndu dela

Litera I. cu queà mai de pre ur-

mả stredanie intocmitu, adausu,

ši indreptatu, ši asiè cu mare lu-

cru s’au ėsprảvitu, – Ti se pone

inantea ochilor bėnevoiitoriule

Cetitoriu! ši prin serguėntia a-

questei Tipografii a Crảiescei U-

niversitảţi, indelongatei Tale a-

steptảri, pre quarea fatumurile

a tảntoru Bảrbaţi trebueà sỉ o

ostenéscả, se face destul. – Que

s’au datu Literaturei Romảnesci,

cu aquestu Lesicon, prin Barba- ții

vi%ntelwr se deșki%du (ȧdekà

mo%du de a# kuno%sce ràdàci%na

kuvi%ntelwr Rwmane%scí) ku a#-

prïa%tà dovã%dà de%spre î#ntemeæ%-

ta sa' scïi%nțà î# cã%le ce se ți%n

de li%mba Rwma%nà, î# fru%ntã

cestuí Lexïko%n a#u pu%s; ka%re î̇-

kà a#u ràposa%t maí î#nai%nte

de ce a#r fi' i#spravi%t cã' maí

de pre ù̇rmà revi%zïe, și' maí

vàrto%s pre si%ne lua%ta cerka%re

a# ràdàci%neí kuvi%ntelwr, ka

sà se vã%dà a# fi' a#se%mene ȧltwr

kuvi%nte î# Li%mba ĩ"talïenã%skà,

Spanïolã%skà, și' Fràncã%skà,

sau di%n acã%ste lua%te; - maí

pre ù#rmà prin Cinsti%tul

Domn ĩ"wa%nn Ťeodw%rovic

Paro%hul de a#ku%m romane%sk ne-

uni%t din Pe%sta, și' a# Sfi%n-

telwr Konsïstorïu%murí din Bu%-

da și' Verșe%ț A"se%swr, și' prin

Do%mnul A"lexa%ndru Ťe-

do%ri, a# Î"bàțàtu%rilw ce%-

lwr frumo%se, a# Fïloso%fïeí,

și' a Medïți%neí Do%ktor, î# cã%le

ce pri%n maí su%s numi%țïí Bàr-

ba%țí, ka%rïí ku a#ce%st lu%kru de-

prinzà%ndu%se a#u ràposa%t, nu fu%-

rà de a#ju%n a#vuți%te, î#cepà%nd

dela Li%tera ĩ. ku cã' maí de

pre ù̇rmà stràda%nïe î#tokmi%t,

a#da%us, și' î#drepta%t, și' a#șa' ku

 

 

mai înainte1 de [ce]2 ar fi isprăvit3 cea mai de pre urmă revizie și mai vârtos pre sine luata cercare a rădăcinei cuvintelor ca să se vadă4 a fi asemene altor cuvinte5 în linba6 italiănească7, spaniolească și frâncească sau din aceste8 luate.

Mai pre urmă, prin cinstitul domn Ioan9 Teodorovici, parohul de acum românesc10 neunit din Pesta și a sântelor11 consistoriumuri din Buda și Verșeț asesor, și prin domnul Alexandru Teodori12, a î[n]vățăturilor13 celor frumose14, a filosofiei și a medicinei15 doctor, în cele16 ce prin mai sus-numiții17 bărbați, carii cu acest lucru deprinzându-se au răposat, nu fură de ajuns18 avuțite începând de la litera I, cu cea mai de pre urmă strădanie întocmit, adaus și îndreptat. Şi așe19 cu mare lucru s-au isprăvit20.

Ți se pune21 înaintea ochilor, binevoitoriule22 cetitoriu, și prin serguința23 aceștei Tipografii a Crăieștei Universități, îndelungatei24 tale așteptări pre carea fatumurile atântor25 bărbați trebuia26 să o ostenească27, se face destul.

Ce s-au dat literaturei românești cu acest Lexicon prin bărba- ții28


  1. Scris lat. inante.
  2. Cuvânt absent în textul redactat în grafie latinistă.
  3. Altă lecțiune: ispravit. Scris chir. i#spravi%t.
  4. Altă lecțiune: veadă.
  5. Scris lat. covėnte.
  6. Scris chir. li%mba.
  7. Altă lecțiune: italienească. Scris chir. ĩ"talïenã%skà.
  8. Altă lecțiune: aceaste. Scris chir. acã%ste.
  9. Scris chir. ĩ"wa%nn.
  10. Scris chir. romane%sk.
  11. Altă lecțiune: sfintelor. Scris chir. Sfi%ntelwr.
  12. Scris chir. Ťedo%ri.
  13. Scris lat. Iveţeturilor’. Scris chir. Î"bàțàtu%rilw.
  14. Scris lat. fromóse.
  15. Altă lecțiune: mediținei.
  16. Altă lecțiune: ceale. Scris chir. cã%le.
  17. Altă lecțiune: nomiții. Scris lat. nomiții.
  18. Scris chir. a#ju%n.
  19. Altă lecțiune: așa. Scris chir. a#șa. Textul redactat în grafie chirilică se continuă pe pagina (8).
  20. Altă lecțiune: isprevit. Scris chir. i#sprevi%t.
  21. Scris lat. pone. Altă lecțiune: pusă. Scris chir. pu%sà.
  22. Scris lat. bėnevoiitoriule.
  23. Altă lecțiune: sârguința.
  24. Scris lat. indelongatei. Altă lecțiune: îndălungatei. Scris chir. î#dàlunga%teí.
  25. Cf. lat. eccum-tantum.
  26. Scris lat. trebueà. Altă lecțiune: trăbuia. Scris chir. tràbuæ
  27. Altă lecțiune: ostănească.
  28. Altă lecțiune: barbații. Scris lat. barbații.

mai inante de ar fì ėsprảvitu

quea mai de pre urmả revisie, ši

mai vỉrtosu pre sėne luata cer-

care a rảdỉcinei covėntelor, qua sỉ

se védả a fire asemene altoru co-

vėnte in Linba Itảliảnéscả, Spa-

nioléscả, si Frảncéscả, séu din

aqueste luate; – mai pre urmả

prin Cinstitul’ Domnu Ioan Theo-

dorovics Parochul’ de aquum Ro-

mảnescu ne unitu din Pesta, ši

a Sảntelor Consistoriumuri din

Buda ši Versetz Asesor, ši prin

D. Alesandru Theodori, a Iveţe-

turilor’ quelor’ fromóse, a Filosofiei

ši a Medicinei Doctor, in quele

que prin mai sus nomiţii Bảrbaţi,

quarii cu aquestu lucru deprėn-

dzėndu se au reposatu, nu furỏ de

ajuusu avuţite, incepẻndu dela

Litera I. cu queà mai de pre ur-

mả stredanie intocmitu, adausu,

ši indreptatu, ši asiè cu mare lu-

cru s’au ėsprảvitu, – Ti se pone

inantea ochilor bėnevoiitoriule

Cetitoriu! ši prin serguėntia a-

questei Tipografii a Crảiescei U-

niversitảţi, indelongatei Tale a-

steptảri, pre quarea fatumurile

a tảntoru Bảrbaţi trebueà sỉ o

ostenéscả, se face destul. – Que

s’au datu Literaturei Romảnesci,

cu aquestu Lesicon, prin Barba- ții

vi%ntelwr se deșki%du (ȧdekà

mo%du de a# kuno%sce ràdàci%na

kuvi%ntelwr Rwmane%scí) ku a#-

prïa%tà dovã%dà de%spre î#ntemeæ%-

ta sa' scïi%nțà î# cã%le ce se ți%n

de li%mba Rwma%nà, î# fru%ntã

cestuí Lexïko%n a#u pu%s; ka%re î̇-

kà a#u ràposa%t maí î#nai%nte

de ce a#r fi' i#spravi%t cã' maí

de pre ù̇rmà revi%zïe, și' maí

vàrto%s pre si%ne lua%ta cerka%re

a# ràdàci%neí kuvi%ntelwr, ka

sà se vã%dà a# fi' a#se%mene ȧltwr

kuvi%nte î# Li%mba ĩ"talïenã%skà,

Spanïolã%skà, și' Fràncã%skà,

sau di%n acã%ste lua%te; - maí

pre ù#rmà prin Cinsti%tul

Domn ĩ"wa%nn Ťeodw%rovic

Paro%hul de a#ku%m romane%sk ne-

uni%t din Pe%sta, și' a# Sfi%n-

telwr Konsïstorïu%murí din Bu%-

da și' Verșe%ț A"se%swr, și' prin

Do%mnul A"lexa%ndru Ťe-

do%ri, a# Î"bàțàtu%rilw ce%-

lwr frumo%se, a# Fïloso%fïeí,

și' a Medïți%neí Do%ktor, î# cã%le

ce pri%n maí su%s numi%țïí Bàr-

ba%țí, ka%rïí ku a#ce%st lu%kru de-

prinzà%ndu%se a#u ràposa%t, nu fu%-

rà de a#ju%n a#vuți%te, î#cepà%nd

dela Li%tera ĩ. ku cã' maí de

pre ù̇rmà stràda%nïe î#tokmi%t,

a#da%us, și' î#drepta%t, și' a#șa' ku

 

 

mai înainte1 de [ce]2 ar fi isprăvit3 cea mai de pre urmă revizie și mai vârtos pre sine luata cercare a rădăcinei cuvintelor ca să se vadă4 a fi asemene altor cuvinte5 în linba6 italiănească7, spaniolească și frâncească sau din aceste8 luate.

Mai pre urmă, prin cinstitul domn Ioan9 Teodorovici, parohul de acum românesc10 neunit din Pesta și a sântelor11 consistoriumuri din Buda și Verșeț asesor, și prin domnul Alexandru Teodori12, a î[n]vățăturilor13 celor frumose14, a filosofiei și a medicinei15 doctor, în cele16 ce prin mai sus-numiții17 bărbați, carii cu acest lucru deprinzându-se au răposat, nu fură de ajuns18 avuțite începând de la litera I, cu cea mai de pre urmă strădanie întocmit, adaus și îndreptat. Şi așe19 cu mare lucru s-au isprăvit20.

Ți se pune21 înaintea ochilor, binevoitoriule22 cetitoriu, și prin serguința23 aceștei Tipografii a Crăieștei Universități, îndelungatei24 tale așteptări pre carea fatumurile atântor25 bărbați trebuia26 să o ostenească27, se face destul.

Ce s-au dat literaturei românești cu acest Lexicon prin bărba- ții28


  1. Scris lat. inante.
  2. Cuvânt absent în textul redactat în grafie latinistă.
  3. Altă lecțiune: ispravit. Scris chir. i#spravi%t.
  4. Altă lecțiune: veadă.
  5. Scris lat. covėnte.
  6. Scris chir. li%mba.
  7. Altă lecțiune: italienească. Scris chir. ĩ"talïenã%skà.
  8. Altă lecțiune: aceaste. Scris chir. acã%ste.
  9. Scris chir. ĩ"wa%nn.
  10. Scris chir. romane%sk.
  11. Altă lecțiune: sfintelor. Scris chir. Sfi%ntelwr.
  12. Scris chir. Ťedo%ri.
  13. Scris lat. Iveţeturilor’. Scris chir. Î"bàțàtu%rilw.
  14. Scris lat. fromóse.
  15. Altă lecțiune: mediținei.
  16. Altă lecțiune: ceale. Scris chir. cã%le.
  17. Altă lecțiune: nomiții. Scris lat. nomiții.
  18. Scris chir. a#ju%n.
  19. Altă lecțiune: așa. Scris chir. a#șa. Textul redactat în grafie chirilică se continuă pe pagina (8).
  20. Altă lecțiune: isprevit. Scris chir. i#sprevi%t.
  21. Scris lat. pone. Altă lecțiune: pusă. Scris chir. pu%sà.
  22. Scris lat. bėnevoiitoriule.
  23. Altă lecțiune: sârguința.
  24. Scris lat. indelongatei. Altă lecțiune: îndălungatei. Scris chir. î#dàlunga%teí.
  25. Cf. lat. eccum-tantum.
  26. Scris lat. trebueà. Altă lecțiune: trăbuia. Scris chir. tràbuæ
  27. Altă lecțiune: ostănească.
  28. Altă lecțiune: barbații. Scris lat. barbații.

ţii pentru cinstea mai sus nomi-

ti, quarii in lucrarea lui au asu-

datu, ši šiesi mai ne murire š’au

agonisitu, Tu singuru lesne vi

judecà; ši de comva vi vedé a

lipsire queva in deplinirea, qua-

rea dórả intr’ẻnsul o ai fi pofti-

tu, aduţi amėnte, comche aque-

sti Bảrbaţi au intratu intr’o cale

greà, pre quarea mai inante nė-

mine nù ảmblase. – Quelor afla-

te mai lesne voru odauge Urmả-

torii. Fii sảnỉtosu. Datu in Buda

30 Augustu 1825.

ku ma%re lu%kru sau i#sprevi%t,

— țise pu%sà î#nai%ntã ẇkilwr

Bineboito%ròle Cetito%rò̍! și'

prin sergui%nța a#ce%śeí Ty̌po-

grafĨ%í a# Kràe%śteí Ù#niversi-

te%țí, î#dàlunga%teí Ta%le a#śep-

tà%rí, pre ka%rã fa%tumurile a#-

tàntw%r Bàrba%țí tràbuæ' sà w#

w#stànã%skà, se fa%ce destu%l. —

Ce' sau da%t Lïteratu%reí Rwma-

ne%scí, ku a#ce%st Lexïko%n, prin

Bàrba%țïí pentru Ci%nstã maí

su%s numi%țí, ka%rïí î# lukra%rã

luí a#u a#suda%t, și' șĨ%eșí maí

nemuri%re șa%u a#gonisi%t, TU&

si%ngur le%sne vi' judeka'; și' de

ku%mva vi' vedã' a# lipsi' ce%va î#

deplini%rã, ka%rã do%rà î#trà%n-

sul w# a#í fi' pofti%t, ȧduțí

a#mi%nte, ku%mkà a#ce%śí Bàrba%țí

a#u î#tra%t î#tru w# ka%le grã',

pre ka%rã maí î#nai%nte ni%mene

nu' î#bla%sà. — Ce%lwr a#fla%te maí

le%sne vwr a#da%oqe Ù#rmàto%rïí.

Fi' sànàto%s. Da%t î# Bu%da 30.

Ăygust 1825.


IN BUDA

Cu Tipariul si cu Chieltuelele Tipografiei a Crảiescei Universitảți

Unguresci

1825

 

 

ții pentru cinstea mai sus numiți1, carii în lucrarea lui au asudat și șieși mai nemurire ș-au agonisit, tu singur lesne vi judeca. Și de cumva2 vi vedea a lipsire3 ceva în deplinirea, carea doară4 într-însul o ai fi poftit, adu-ți aminte cum5 că acești bărbați au întrat într-o6 cale grea pre carea mai înainte nimine7 nu îmblase8.

Celor aflate mai lesne vor adauge9 următorii. Fii10 sănătos. Dat în Buda, 30 august 1825.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


ÎN BUDA

Cu tipariul şi cu chieltuielele Tipografiei a Crăieştei Universităţi Ungureşti

1825


  1. Altă lecțiune: nomiți. Scris lat. nomiți.
  2. Scris lat. comva.
  3. Altă lecțiune: lipsi. Scris chir. lipsi.
  4. Altă lecțiune: doră. Scris chir. do%rà.
  5. Scris lat. com.
  6. Altă lecțiune: întru o. Scris chir. î#tru w#.
  7. Altă lecțiune: nimene. Scris chir. ni%mene.
  8. Altă lecțiune: îmblasă. Scris chir. î#bla%sà.
  9. Scris lat. odauge. Altă lecțiune: adaoge. Scris chir. a#da%oqe.
  10. Scris chir. Fi.

ţii pentru cinstea mai sus nomi-

ti, quarii in lucrarea lui au asu-

datu, ši šiesi mai ne murire š’au

agonisitu, Tu singuru lesne vi

judecà; ši de comva vi vedé a

lipsire queva in deplinirea, qua-

rea dórả intr’ẻnsul o ai fi pofti-

tu, aduţi amėnte, comche aque-

sti Bảrbaţi au intratu intr’o cale

greà, pre quarea mai inante nė-

mine nù ảmblase. – Quelor afla-

te mai lesne voru odauge Urmả-

torii. Fii sảnỉtosu. Datu in Buda

30 Augustu 1825.

ku ma%re lu%kru sau i#sprevi%t,

— țise pu%sà î#nai%ntã ẇkilwr

Bineboito%ròle Cetito%rò̍! și'

prin sergui%nța a#ce%śeí Ty̌po-

grafĨ%í a# Kràe%śteí Ù#niversi-

te%țí, î#dàlunga%teí Ta%le a#śep-

tà%rí, pre ka%rã fa%tumurile a#-

tàntw%r Bàrba%țí tràbuæ' sà w#

w#stànã%skà, se fa%ce destu%l. —

Ce' sau da%t Lïteratu%reí Rwma-

ne%scí, ku a#ce%st Lexïko%n, prin

Bàrba%țïí pentru Ci%nstã maí

su%s numi%țí, ka%rïí î# lukra%rã

luí a#u a#suda%t, și' șĨ%eșí maí

nemuri%re șa%u a#gonisi%t, TU&

si%ngur le%sne vi' judeka'; și' de

ku%mva vi' vedã' a# lipsi' ce%va î#

deplini%rã, ka%rã do%rà î#trà%n-

sul w# a#í fi' pofti%t, ȧduțí

a#mi%nte, ku%mkà a#ce%śí Bàrba%țí

a#u î#tra%t î#tru w# ka%le grã',

pre ka%rã maí î#nai%nte ni%mene

nu' î#bla%sà. — Ce%lwr a#fla%te maí

le%sne vwr a#da%oqe Ù#rmàto%rïí.

Fi' sànàto%s. Da%t î# Bu%da 30.

Ăygust 1825.


IN BUDA

Cu Tipariul si cu Chieltuelele Tipografiei a Crảiescei Universitảți

Unguresci

1825

 

 

ții pentru cinstea mai sus numiți1, carii în lucrarea lui au asudat și șieși mai nemurire ș-au agonisit, tu singur lesne vi judeca. Și de cumva2 vi vedea a lipsire3 ceva în deplinirea, carea doară4 într-însul o ai fi poftit, adu-ți aminte cum5 că acești bărbați au întrat într-o6 cale grea pre carea mai înainte nimine7 nu îmblase8.

Celor aflate mai lesne vor adauge9 următorii. Fii10 sănătos. Dat în Buda, 30 august 1825.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


ÎN BUDA

Cu tipariul şi cu chieltuielele Tipografiei a Crăieştei Universităţi Ungureşti

1825


  1. Altă lecțiune: nomiți. Scris lat. nomiți.
  2. Scris lat. comva.
  3. Altă lecțiune: lipsi. Scris chir. lipsi.
  4. Altă lecțiune: doră. Scris chir. do%rà.
  5. Scris lat. com.
  6. Altă lecțiune: întru o. Scris chir. î#tru w#.
  7. Altă lecțiune: nimene. Scris chir. ni%mene.
  8. Altă lecțiune: îmblasă. Scris chir. î#bla%sà.
  9. Scris lat. odauge. Altă lecțiune: adaoge. Scris chir. a#da%oqe.
  10. Scris chir. Fi.