Varianta emendată a secvențelor textuale românești, adresată cu precădere celor care nu au o formație în domeniul filologiei, a fost gândită ca un instrument care să ajute la înțelegerea conținutului textului original redactat în grafie latinistă (etimologizantă) și chirilică.
În transcrierea interpretativă a grafemelor latiniste (etimologizante) și a slovelor chirilice, ne-am raportat atât la principiile ortografice enunțate de P. Maior în Orthographia romana sive latino-valachica (vezi Texte introductive, lucr. cit.), cât și la Extrasul cu reguli de pronunțare (vezi Texte introductive, Extras).
Slovele chirilice au fost transcrise fără indicarea accentelor și spiritelor, după cum urmează:
|
A a |
a |
|
B b |
b |
|
K k |
c înainte de a, ă, â, o, u sau consoană |
|
ch înainte de e sau i |
|
|
D d |
d |
|
E e |
e |
|
ie la început de silabă sau în hiat; excepție am făcut atunci când ortografia actuală nu notează iodul, și anume în cazul formelor pronominale (eu, el, ea etc.), a formelor verbale de indicativ prezent și imperfect ale verbului a fi (este, era etc.). |
|
|
F f |
f |
|
G g |
g înainte de a, ă, â, o, u |
|
gh înainte de e sau i |
|
|
H h |
h |
|
I, Ï i, ï |
i |
|
J j |
j |
|
L l |
l |
|
M m |
m |
|
N n |
n |
|
O, W o, w |
o |
|
P p |
p |
|
R r |
r |
|
S s |
s |
|
Ș ş |
ș |
|
T t |
t |
|
Ț ț |
ț |
|
U, OY u, ù |
u |
|
V v |
v |
|
X x |
x |
|
Y y |
i |
|
Z x z |
z |
|
C c |
ce, ci |
|
Q q |
ge, gi |
|
Ś ś |
șt |
|
Ò ò |
iu |
|
Ť ď |
t |
|
À à |
ă |
|
â / î (în poziție nazală) |
|
|
â |
â |
|
Î |
în |
|
îm (înaintea consoanelor p și b), cu aplicarea normelor ortografice în vigoare |
|
|
Ã, ã
|
ea și e deschis; în note, am semnalat și valoarea suprapusă acestei slove, anume ia, prin indicația „citit”.
|
Grafemele latiniste (etimologizante) au fost transcrise conform valorilor atribuite de P. Maior în lucrarea menționată mai sus și în Extras. În plus, față de cele consemnate de P. Maior, am redat:
|
á, à |
prin |
a |
|
a |
|
ă (în finalul substantivelor neurmate de determinanți, în interiorul cuvântului în poziție neaccentuată) |
|
â (când s-a aflat în următoarele poziții: a+m+cons.; a+n; a+n+cons.) |
||
|
e |
|
ă (după consoane labiale, neurmate de e sau i) |
|
â, ē |
|
ă |
|
è |
|
e |
|
h |
|
Ø, atunci când este plasat între c și e, g și e pentru a acorda valoarea /k/, respectiv /g/ |
|
ì, í |
|
i |
|
y |
|
i |
Exceptând cuvântul neogrec mannă (mannả, mannà), respectiv derivatele pe baza cuvântului not (not, No%t), consoanele duble au fost conservate doar dacă sunt justificate de ortografia modernă. Prezența lor în text a fost semnalată în note. Cuvintele suprascrise au fost întregite.
Am conservat în text formele diferite ale unuia și aceluiași cuvânt, deoarece am apreciat că acestea notează realități dialectale: giur / jur, împregiur / împrejur, pre / pe, îmble / umble, înimă / inimă etc.
Nu am notat, în schimb, toate lecțiunile posibile ale unui cuvânt. Indicarea tuturor variantelor va fi îndeplinită în momentul în care vom face o ediție critică tipărită. Înțelegem sintagma „scris lat.”: „tipărit cu caractere latine”. Înțelegem sintagma „scris chir.”: „tipărit cu caractere chirilice”.
Formele flexionare ale paradigmei unui cuvânt prin care se încerca punerea în evidență a originii latine au fost transcrise prin rezultatul evoluției fonetice a cuvântului respectiv în română. Excepția o constituie cuvântul limbă pentru care, în transcrierea textului Dialogului pentru începutul limbii române, ne-am raportat la forma înregistrată în text – linbă / limbă –, semnalând de fiecare dată în notă prezența celei din urmă.
Am păstrat peste tot în transcriere -iu (chir. ò), respectiv -u final, atunci când acesta din urmă are valoarea articolului definit enclitic sau este marcat și în corespondentul chirilic al cuvântului-titlu (excepție de la ultima situație am făcut în Cuvântul către cititori și în textul Dialogului lui Maior).
Intervenția noastră în text e marcată între paranteze drepte; excepție am făcut în cazul cuvântului adecă pe care l-am întregit tacit, a conjuncției séu redată prin sau, respectiv a adjectivului / adverbului reu transcris rău, a prepoziției dopả transcrisă după etc., a abrevierilor limbilor, ale claselor și categoriilor gramaticale, care au fost uniformizate tacit. De asemenea, erorile tipografice (inversiuni de litere) au fost corectate în general tacit. Însă, acolo unde eroarea conducea la modificarea semnificației cuvântului, am semnalat acest lucru în note.
În ceea ce privește corespondentele romanice, varianta emendată conservă grafia utilizată de redactorii principali, semnalând în note eventualele erori. În schimb, lexemele provenind din dialectele sud-danubiene au primit în secvențele emendate valorile ce corespund grafemelor latiniste, înregistrând de fiecare dată în note maniera de scriere actuală.
*
* *
Gratitudinea mea:
● familiei prof. univ. dr. V. Rusu – Valeriu, Aurelia, Romanița și Julien;
● colegilor din țară – Universitatea din București, Institutul de Filologie română „A. Philippide” Iași, Universitatea „Al. I. Cuza” Iași, Universitatea „Petru Maior” Târgu Mureș, Universitatea din Craiova, Institutul de lingvistică și istorie literară „S. Pușcariu” Cluj, Episcopiei române unite cu Roma greco-catolică Oradea – care, prin simpozioanele organizate, ne-au dat posibilitatea să expunem diverse aspecte legate de evoluția proiectului nostru;
● pentru încurajări și discuții constructive: cerc. șt. dr. Ioana Anghel, asist. dr. Elena Ardelean, prof. univ. dr. Maria Cătănescu, cerc. șt. dr. Elena Comșulea, conf. univ. dr. Sanda Cordoș, bibl. dr. Olimpia Curta, prof. univ. dr. Françoise Douay, prof. univ. dr. Elena Dragoș, cerc. șt. dr. Doina Grecu, prof. univ. dr. Marie-Christine Hazael-Massieux, prof. univ. dr. Maria Iliescu, bibl. Kolumban Judit, prof. univ. dr. Zamfira Mihail, cerc. șt. dr. Carmen-Gabriela Pamfil, prof. univ. dr. Gabriela Pană Dindelegan (m. c. al Academiei Române), prof. univ. dr. Inēs Oseki-Dépré, prof. univ. dr. Jana Páleníková, prof. univ. dr. Agnès Steuckardt, conf. univ. dr. Camelia Ușurelu, prof. univ. dr. Rodica Zafiu, prof. univ. dr. Radu Ardevan, cerc. șt. dr. Eugen Beltechi, prof. univ. dr. Mircea Borcilă, prof. univ. dr. Giorgio Cadorini, prof. univ. dr. Gheorghe Chivu (m. c. al Academiei Române), conf. univ. dr. Ionuț Costea, bibl. dr. Bogdan Crăciun, prof. univ. dr. Vasile Frățilă, prof. univ. dr. Xavier Frias Conde, prof. univ. dr. Jiri Felix, prof. univ. dr. Ghj. Fusina, cerc. șt. dr. Dumitru Loșonți, cercet. șt. dr. Ion Mării, cercet. șt. dr. Nicolae Mocanu, conf. univ. dr. Valentin Orga, cerc. șt. dr. Gilles Petrequin, prof. univ. dr. Doru Radosav, prof. univ. dr. Ghj. Thiers, lector univ. dr. Bogdan V. Țâra, prof. univ. dr. Vasile D. Țâra, prof. univ. dr. Jan Taraba, prof. univ. dr. David Trotter, cerc. șt. dr. Adrian Tudurachi;
● Universității „Babeș-Bolyai”, Facultății de Litere, personalului departamentelor administrative ale Universității „Babeș-Bolyai” și, în particular, Departamentului Cercetare;
● CNCS-UEFISCDI pentru susținerea finaciară și, în particular, d. V. Tihan pentru disponibilitatea și profesionalismul cu care ne-a însoțit pe parcursul derulării acestui proiect;
● familiei mele pentru sprijinul necondiționat.
Mulțumesc lui Țuțu, nepotul meu Mihai, pentru răbdarea pe care mi-a arătat-o și pentru „soluțiile” și delimitările „naive” între limba „țărănească” și cea literară.
Maria ALDEA