INTRODUCERE
Ediția electronică pe care o propunem este rezultatul proiectului de cercetare, cod PN-II-RU-TE-2011-3-0170, intitulat „Lexiconul de la Buda (1825). Ediție emendată și prelucrată electronic pentru consultare on-line”, finanțat de UEFISCDI-CNCS și desfășurat sub tutela Universității „Babeș-Bolyai”, din Cluj-Napoca, pentru o durată de 24 de luni (5 octombrie 2011 – 4 octombrie 2013).
Obiectivul proiectului nostru a fost realizarea unei ediții prelucrate electronic și emendate care să repună în circuit o operă lexicografică de excepție a Școlii Ardelene, apreciată în unanimitate de cercetătorii români și străini, filologi și istorici, drept punct de reper al lexicografiei românești moderne. Se cuvine subliniat aici că, în spațiul public românesc, proiectul nostru reprezintă prima tentativă de digitalizare a unei opere lexicografice vechi.
Ediția electronică de față reproduce textul volumului tipărit în 1825, la tipografia din Buda, cu titlul complet Lesicon romanescu-latinescu-ungurescu-nemtescu quare de mai mulţi autori, in cursul a trideci, si mai multoru ani s’au lucrat. Seu Lexicon valachico-latino-hungarico-germanicum quod a pluribus auctoribus decursu triginta et amplius annorum elaboratum est. Din păcate, în ciuda interesului nostru, nu am reușit să intrăm în posesia manuscrisului acestui dicționar.
Volumul în sine însumează 886 de pagini, repartizate astfel: Cuvântul către cititori (6 p.; elaborat în latină și română, textul românesc fiind redactat atât în grafie latinistă - etimologizantă, cât și chirilică), Prefața la Ortografie (6 p.) și Ortografia lui P. Maior (53 p.; ambele redactate în latină), Dialogul pentru începutul limbii române (49 p.; redactat în română cu grafie latinistă - etimologizantă și chirilică), Extrasul cu regulile de pronunțare (1 p.) și Dicționarul propriu-zis (771 p.).
Textul integral al Lexiconului budan a fost cules manual. Această operație a fost asumată de către Maria Aldea (Ortographia lui P. Maior, p. 1-22; Dialogul pentru începutul limbii române, p. 54-103; Dicționarul propriu-zis, integral secvențele redactate în română cu grafie etimologizantă şi chirilică, secvențele redactate în latină ce corespund literelor de la A la L, secvențele textuale specifice limbilor aromână, italiană, franceză, spaniolă și parțial greacă), Bogdan Harhătă (Cuvântul către cititori, p. 3-8; Prefața la Ortografia lui P. Maior, p. III-VIII; Ortographia lui P. Maior, p. 45-48; Dicționarul propriu-zis, secvențele corespunzătoare limbii latine de la litera M la Z, limbii germane de la litera C la Z și parțial secvențele elaborate în grecește) și Lilla-Marta Vremir (Ortographia lui P. Maior, p. 23-44, 49-53; Dicționarul propriu-zis, integral secvențele redactate în maghiară și cele în germană ce corespund literelor A și B).
Revizia textului cules a fost realizată de Maria Aldea (secvențele redactate în română cu grafie latinistă și chirilică, în aromână, italiană, franceză, spaniolă), Vasilica Eugenia Cristea (secvențele scrise în latină), Lilla Marta Vremir (secvențele redactate în maghiară) și Adrian Aurel Podaru (secvențele scrise în germană și greacă).
Revizia finală a dicționarului propriu-zis cules în integralitatea sa a fost realizată de Lilla-Marta Vremir.
Textul Ortografiei lui Petru Maior a fost tradus de Vasilica Eugenia Cristea, revizia fiind asumată de traducătoare în colaborare cu Adrian Aurel Podaru.
Transcrierea și revizia atât a Dialogului pentru începutul limbii române al lui Petru Maior, cât și a Cuvântului către cititori au fost realizate de Maria Aldea.
Marcajele textuale ce contribuie la delimitarea câmpurilor informaționale și la interogarea bazei de date au fost aplicate de Maria Aldea și revizuite ulterior de Vasilica Eugenia Cristea. Revizia finală a acestor marcaje a fost îndeplinită de Maria Aldea.
Marcajul cuvintelor cu rol de trimitere în textul cules a fost realizat de Maria Aldea.
Verificarea citatelor din operele autorilor înregistrate în dicționar a fost asumată și îndeplinită de Vasilica Eugenia Cristea.
Indexul de cuvinte pentru limbile aromână, italiană, franceză, spaniolă și greacă, respectiv pentru cel de proverbe a fost realizat de Maria Aldea. Revizia indexului anterior menționat, exceptându-l pe cel grecesc care a fost verificat de Adrian Aurel Podaru, a fost făcută de Maria Aldea.
Indexul de opere și autori a fost întocmit și revizuit de Vasilica Eugenia Cristea.
Lista de cuvinte ce însumează cuvintele-titlu, dubletele grafice și lexicale ale cuvintelor-titlu, cuvintele-titlu ale intrărilor secundare a fost realizată de Maria Aldea. De asemenea, trimiterile spre www.dexonline.ro au fost făcute de Maria Aldea.
Toate aceste activități prezentate mai sus au putut fi îndeplinite doar datorită programului informatic special conceput de Daniel-Corneliu Leucuța. Acesta a reușit să creeze un sistem informatic care să răspundă tuturor aspectelor ce decurg dintr-o asemenea întreprindere. Este bine cunoscută absența caracterului sistematic la nivelul întregului dicționar, vizibilă în maniera de structurare a informației, gradul mare de dificultate ridicat de diversele sisteme ortografice prezente în text ș.a. Pentru toate acestea și multe altele, Daniel-Corneliu Leucuța a găsit soluții. Tot aici se cuvine menționat că Bogdan Harhătă a redesenat fonturile chirilice pentru a fi cât mai aproape de forma celor existente în Lexiconul budan și le-a plasat pe tastatură pentru a ne facilita redactarea secvențelor cu acest tip de grafie.
Rezultatul obținut, pe care astăzi îl oferim în acces liber unui public specialist și nu numai, permite, pe lângă consultarea mult mai rapidă a textului, interogarea acestuia în mai multe forme.
Astfel, o primă variantă de interogare a bazei de date, și pe care noi o recomandăm, este cea de răsfoire. Această opțiune afișează alfabetic toate cuvintele-titlu, dubletele grafice și lexicale ale acestora, dar și cuvintele-titlu secundare (afișarea se face prin ignorarea diacriticelor).
O a doua variantă de interogare este cea de căutare simplă. Aceasta presupune căutarea exclusiv după cuvântul-titlu, indiferent de forma în care acesta e scris (fie în grafie etimologizantă, fie chirilică ori în româna literară actuală).
Ultima formă de interogare propune un tip avansat de căutare, realizat pe mai multe paliere și într-o manieră încrucișată.
Astfel, utilizatorul poate interoga, in extenso, informația prezentă în corpul articolului sau, restrictiv, doar în cadrul unei anumite limbi (română, latină, maghiară și germană). De asemenea, poate interoga baza de date după câmpul informațiilor lexico-gramaticale (clase și categorii gramaticale, structuri complexe – locuțiuni și frazeologisme, grade de comparație etc.). Subliniem aici că marcajele lexico-gramaticale corespund etichetelor lingvistice aplicate cuvintelor de către redactorii principali ai Lexiconului budan, obiectivul nostru fiind acela de a evidenția gândirea și ideile lingvistice ale acestora.
Mai mult, tot în acest tip avansat de căutare, oferim posibilitatea interogării atât după elemente lexicale ce aparțin altor limbi (franceză, italiană, spaniolă, greacă etc.), cât și după informații de natură etimologică. Rezultatele acestei opțiuni de căutare (informații asupra etimonului, asupra statutului unui cuvânt – moștenit sau împrumutat, asupra creațiilor interne, asupra corespondentelor în alte limbi) sunt afișate nediferențiat, rămânând la latitudinea specialistului atribuirea uneia sau alteia din aceste valori.
Pe lângă cele expuse deja, punem la îndemâna celor interesați și alte câmpuri informaționale după care să fie interogat conținutul propriu-zis al dicționarului, și anume informații ce vizeză domeniul, valorile semantico-stilistice, vocile ce conțin marcajul lat. nota (rom. 'luare-aminte'), situațiile de întrebuințare, proverbele, autorii/operele citate și trimiterile.
Dacă toate aceste elemente prezentate mai sus se adresează specialistului, facilitându-i accesul la informația de care este interesat, am conceput un instrument care să permită și celui care nu are o formație profesională în domeniul filologiei să descopere și să înțeleagă conținutul dicționarului. Astfel, punem la îndemâna nespecialistului o variantă emendată gândită ca o cheie de lectură și de înțelegere a textului tipărit la 1825. În această variantă, am procedat, în primul rând, la corectarea erorilor tipografice certe și, în al doilea rând, la actualizarea ortografică, prin transpunerea în grafia actuală a conținutului articolelor și prin aplicarea normelor de punctuație în vigoare specifice fiecărei limbi prezente în lexicon. Mai mult, fiecare dintre redactorii ediției de față a gândit pentru secvența textuală a cărei responsabilitate a asumat-o un sistem de reguli care să permită facilitarea înțelegerii, însă în deplin respect al conținutului dicționarului (vezi infra Română, Latină, Maghiară, Germană). La nivelul căsuței tehnice a fiecărui articol din varianta emendată, denumirile claselor și categoriilor gramaticale, ale limbilor au fost abreviate uniform, fără a semnala în text acest lucru. De asemenea, au fost uniformizate semnele de punctuație în funcție de valoarea detașată (punct, virgulă, punct și virgulă), separarea între limbi, în corpul articolului, făcându-se prin semnul grafic două puncte. Mai mult, pentru a facilita înțelegerea cuvintelor și a sensurilor acestora s-a creat un sistem de trimiteri spre dexonline.ro.
Pe lângă aceste opțiuni de vizualizare și de interogare a conținutului lexiconului, punem la dispoziția celor interesați și un index de cuvinte din dialectele transdanubiene, din italiană, franceză, spaniolă și greacă, un index al proverbelor și al autorilor / operelor citate.
Nu putem încheia prezentarea noastră fără să menționăm că în realizarea proiectului nostru am beneficiat de sprijinul Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga”, din Cluj-Napoca, care ne-a pus la dispoziție gratuit un exemplar scanat al Lexiconului budan în vederea decupării și afișării imaginilor și care a acceptat să includă în colecțiile sale și să găzduiască pe propriul site ediția electronică a acestei opere lexicografice de excepție a Școlii Ardelene (http://www.bcucluj.ro/lexiconuldelabuda/).
Cluj-Napoca, Maria ALDEA
4 octombrie 2013
GLORIA DEO
L’édition électronique que nous y proposons représente le résultat du projet de recherche Le Lexicon de Buda (1825). Édition informatisée en vue d’une consultation en ligne (code du projet : PN-II-RU-TE-2011-3-0170). Déroulé à partir du 5 octobre 2011 jusqu’au 4 octobre 2013 sous l’égide de l’Université Babeş-Bolyai de Cluj-Napoca, ce projet a bénéficié du soutien financier de l’Autorité Nationale Roumaine pour la Recherche Scientifique (UEFISCDI-CNCS).
L’objectif de ce projet commun a été la mise en place d’une édition numérisée et amendée qui relance dans le circuit académique et non seulement académique un ouvrage lexicographique exceptionnel réalisé par des personnalités marquantes de l’École latiniste de la Transylvanie. D’ailleurs, tant les chercheurs roumains que les philologues et les historiens étrangers tiennent la publication de cet ouvrage pour un véritable tournant dans l’histoire de la lexicographie roumaine moderne. Il convient de souligner que notre projet représente la première tentative d’informatisation d’un ouvrage lexicographique ancien qui ait eu lieu dans l’espace public roumain.
Cette édition électronique reproduit le texte de l’ouvrage publié en 1825 à l’Imprimerie de Buda, son titre complet étant Lesicon romanescu-latinescu-ungurescu-nemtescu quare de mai mulţi autori, in cursul a trideci, si mai multoru ani s’au lucrat. Seu Lexicon valachico-latino-hungarico-germanicum quod a pluribus auctoribus decursu triginta et amplius annorum elaboratum est. Malheureusement, malgré nos efforts, nous n’avons pas réussi à entrer en possession du manuscrit.
Comptant, au total, 886 pages, l’ouvrage est divisé en plusieurs volets répartis comme suit : Cuvântul către cititori [Avant-propos] (six pages, rédigé en latin et en roumain, le texte roumain étant rédigé en caractères latins de même que cyrilliques), Prefața la Ortografie [Préface au volet L’Orthographe] (6 pages) et Ortografia [le volet L’Orthographe], lui-même, réalisé par Petru Maior (53 pages), tous les deux textes étant rédigés en latin, Dialogul pentru începutul limbii române [Dialogue sur les origines du roumain] (étendu sur 49 pages, il est rédigé en roumain avec des caractères latins et cyrilliques), Extrasul cu regulile de pronunțare [Extrait avec des règles de prononciation] (une page uniquement) et Dicționarul [le Dictionnaire] proprement dit (771 pages).
Le texte du Lexicon de Buda a été transcrit, en entier, par des membres de l’équipe du projet. Ainsi, à Maria Aldea a incombé la tâche de transcrire la première partie de L’Orthographe de Petru Maior (pp. 1-22), le Dialogue (pp. 54-103), les entrées du Dictionnaire rédigées en roumain avec des caractères étymologiques et cyrilliques, les entrées en latin allant de la lettre A à la lettre L et, enfin, les fragments en aroumain, en italien, en français, en espagnol et, partiellement, en grec. De son côté, Bogdan Harhătă a transcrit l’Avant-propos (pp. 3-8), la Préface au volet L’Orthographe (pp. III-VIII), une deuxième partie de L’Orthographe de Petru Maior (pp. 45-48), les entrées en latin de « M » à « Z », les entrées en allemand de « C » à « Z » et une partie des fragments rédigés en grec. La transcription de la partie restante de L’Orthographe de Petru Maior (pp. 23-44, 49-53) est revenue à Lilla-Marta Vremir, qui est aussi l’éditrice des entrées du Dictionnaire rédigées en hongrois et en allemand (les entrées commençant par les lettres A et B).
La révision du texte édité a été réalisée par Maria Aldea (pour les entrées rédigées en roumain avec des caractères latins et cyrilliques de même que pour les fragments rédigés en aroumain, en italien, en français et en espagnol), Vasilica Eugenia Cristea (pour les entrées rédigées en latin), Lilla-Marta Vremir (pour les entrées en hongrois) et Adrian Aurel Podaru (pour les entrées en allemand et en grec).
Quant à la révision finale du dictionnaire proprement dit, celle-ci est revenue à Lilla-Marta Vremir.
Le texte du volet L’Orthographe de Maior a été traduit par Vasilica Eugenia Cristea et révisé par Vasilica Eugenia Cristea en collaboration avec Adrian Aurel Podaru.
La transcription et la révision du Dialogue de Petru Maior sur les origines de la langue roumaine de même que de l’Avant-propos ont été réalisées par Maria Aldea.
Les marqueurs textuels servant à baliser les champs informationnels et à interroger la base de données ont été conçus et appliqués par Maria Aldea et révisés par Vasilica Eugenia Cristea. Leur révision finale a incombée à Maria Aldea.
Le marquage des mots-vedettes dans le texte édité a été effectué par Maria Aldea.
La vérification de l’exactitude des citations par leur confrontation aux documents originaux où elles ont été puisées a été assumée et réalisée par Vasilica Eugenia Cristea.
L’index des mots aroumains, italiens, français, espagnols et grecs, de même que l’index des proverbes ont été réalisés par Maria Aldea. La révision de l’index des mots a été réalisée toujours par Maria Aldea, à l’exception des entrées en grec qui ont été vérifiées par Adrian Aurel Podaru. Quant à l’index des œuvres et des auteurs cités, celui-ci a été réalisé et révisé par Vasilica Eugenia Cristea.
La liste des mots réunissant les mots-vedettes, leurs doublets graphiques et lexicaux (les co-vedettes) et les sous-vedettes, de même que les renvois au site officiel du DEX. Dictionnaire explicatif de la langue roumaine (www.dexonline.ro) ont été réalisés par Maria Aldea.
Le logiciel grâce auquel nous avons réussi à mener à bon terme notre projet a été conçu et développé par Daniel-Corneliu Leucuța. Le système informatique est censé couvrir tous les aspects et surmonter toutes les possibles difficultés découlant de l’ampleur d’une telle entreprise (manque de systématicité au niveau de l’ensemble du dictionnaire, problèmes soulevés par la diversité des systèmes orthographiques présents dans le texte). Il convient de mentionner aussi tous les efforts de Bogdan Harhătă afin de redessiner les caractères cyrilliques pour qu’ils se rapprochent dans la mesure du possible des caractères figurant dans Le Lexicon de Buda et afin de les placer sur un clavier de manière à faciliter notre recours à ce type d’écriture.
Cette édition numérique est offerte en libre accès à tout public intéressé non seulement par une consultation plus rapide du texte mais aussi par son traitement sous différentes formes.
On pourra procéder, ainsi, à une consultation par feuilletage des ressources textuelles de la base des données. Cette option donne accès à une liste par ordre alphabétique des mots-vedettes, des co-vedettes et des sous-vedettes. L’affichage ne tient pas compte des accents et autres signes diacritiques.
On pourra procéder également à une recherche simple par mot-vedette, quelle que soit la forme sous laquelle celui-ci est enregistré (en caractères étymologiques ou cyrilliques ou dans le roumain littéraire actuel).
Enfin, un moteur de recherche avancée permet d’effectuer des recherches avec croisement des informations.
Ainsi tout utilisateur est-il en mesure d’effectuer des recherches plus amples dans l’information présentée dans le cadre de l’article ou, d’une manière restrictive, dans le cadre d’une seule langue (fût-elle le roumain, le latin, le hongrois ou l’allemand). De même, les recherches peuvent s’effectuer selon un champ informationnel particulier (lexical ou grammatical) : classes et catégories grammaticales, degrés de comparaison, structures complexes comme, par exemple, les expressions idiomatiques et les locutions. Les marques lexicales et grammaticales que nous y proposons reprennent, d’ailleurs, les étiquettes méta-linguistiques employées par les éditeurs du Lexicon de Buda, notre objectif étant précisément de mettre en évidence leur réflexion sur la langue et leur idéologie linguistique.
Cette recherche avancée permet également la possibilité d’effectuer des recherches plus affinées selon des éléments lexicaux appartenant à d’autres langues comme le français, l’italien, l’espagnol et le grec, ou selon la filiation étymologique. Les résultats obtenus (informations sur l’étymon, sur le statut du mot – hérité ou emprunté, sur les créations internes et sur des correspondants dans d’autres langues) sont affichés de manière indifférenciée. C’est au spécialiste que revient la tâche de les trier.
À ces champs déjà présentés, nous avons ajouté d’autres champs informationnels : domaine professionnel auquel le mot appartient, valeurs sémantiques et stylistiques, marques d’usage, proverbes, citations avec renvois aux œuvres ou aux auteurs cités.
Si tous ces éléments concernent plutôt les chercheurs intéressés par des informations très pointues, nous avons alors développé un instrument qui permet aussi au public non averti de découvrir et d’utiliser le dictionnaire. Il s’agit d’une version amendée et plus souple du texte, épurée des fautes typographiques évidentes et conçue de manière à faciliter l’accès au texte publié en 1825. On y a procédé aussi à une mise à jour orthographique des contenus et à une ponctuation spécifique à chaque langue présente dans le lexique. De plus, l’édition des séquences textuelles a suivi des règles très précises formulées par chaque éditeur en partie. Ces règles sont censées faciliter la compréhension du texte en accord avec le contenu du dictionnaire (voir infra, « Roumain », « Latin », « Hongrois », « Allemand »). Au niveau de la case technique des articles repris par la version amendée, les renvois aux classes et aux catégories grammaticales ont été abrégés d’une manière uniforme sans le faire signaler explicitement dans le texte. De même, le marquage par la ponctuation a été uniformisé en fonction des emplois spécifiques (point, virgule, point-virgule) ; le passage à une langue différente à l’intérieur du même article a été signalé par le deux-points. La compréhension des mots et de leurs valeurs sémantiques est facilitée grâce à un système de renvois permettant d’accéder au site web officiel du DEX.
À ces options de visualisation et d’interrogation des contenus du Lexicon s’ajoutent un index des mots provenant des dialectes transdanubiens, de l’italien, du français, de l’espagnol et du grec, un index des proverbes et un index des œuvres et des auteurs cités.
Ce projet n’aurait jamais vu le jour sans l’aide et le soutien de la Bibliothèque Universitaire Centrale « Lucian Blaga » de Cluj-Napoca qui a mis à notre disposition, à titre gratuit, un exemplaire scanné du Lexicon de Buda afin qu’on puisse découper et afficher les images. Nous lui saurons gré d’avoir accepté d’abriter dans le cadre de ses collections et de faire figurer sur son site l’édition électronique de cet ouvrage lexicographique, somme toute, exceptionnel (http://www.bcucluj.ro/lexiconuldelabuda/).
Cluj-Napoca, Maria ALDEA
le 4 octobre 2013
GLORIA DEO
The electronic edition presented here is the outcome of the research project – code PN-II-RU-TE-2011-3-0170 – entitled “The Lexicon of Buda (1825). Emended and on-line ready edition”, financed by UEFISCDI-CNCS [The Executive Agency for Higher Education, Research, Development and Innovation Funding] and coordinated by Babeș-Bolyai University, Cluj-Napoca, over a period of 24 months (October 5th 2011-October 4th 2013).
The aim of our project was to issue an emended and on-line ready edition that would revive an exceptional lexicographic work conceived by Școala Ardeleană [the Transylvanian School]. This work has been unanimously hailed by both Romanian and foreign researchers - philologists and historians alike – as a landmark of modern Romanian lexicography. It would be worth mentioning, at this point, that our project stands out as the first attempt at digitalizing an old lexicographic work.
The present electronic edition restores the 1825 volume that had been printed at the Buda press under the complete title of Lesicon romanescu-latinescu-ungurescu-nemtescu quare de mai mulţi autori, in cursul a trideci, si mai multoru ani s’au lucrat. Seu Lexicon valachico-latino-hungarico-germanicum quod a pluribus auctoribus decursu triginta et amplius annorum elaboratum est. [Romanian-Latin-Hungarian-German Lexicon Elaborated by Various Authors Over More Than Thirty Years]. Unfortunately, despite our many strenuous attempts, we were unable to acquire the manuscript of the dictionary.
The volume has 886 pages, structured as follows: Cuvântul către cititori [Word to Readers] (6 pages, elaborated in Latin and Romanian, where the Romanian text was edited in both the Latin-etymological and Cyrillic alphabet), Prefața la Ortografie [Preface to Orthography] (6 pages), and P. Maior’s Ortografia [Orthography] (53 pages, both edited in Latin), Dialogul pentru începutul limbii române [The Dialogue for A Beginning of the Romanian Language] (49 pages, edited in Romanian with Latin-etymological and Cyrillic alphabet), Extrasul cu regulile de pronunțare [The Extract for Pronunciation Rules] (1 page) and Dicționarul [the Dictionary] itself (771 pages).
The complete textual body was manually collected. This was performed by Maria Aldea (P. Maior’s Orthography, p. 1-22; The Dialogue for A Beginning of the Romanian Language, p. 54-103; the Dictionary itself, including the fragments edited in Romanian with both etymological and Cyrillic alphabet, the fragments edited in Latin, from A-L, and the extracts which are specific to Aromanian, Italian, French, Spanish and, partially, Greek), by Bogdan Harhătă (Word to Readers, p. 3-8; Preface to P. Maior’s Orthography, p. III-VIII; P. Maior’s Orthography, p. 45-48; the Dictionary itself, including the fragments edited in Latin, from M-Z, in German, from C-Z, and, partially, the fragments edited in Greek), and by Lilla-Marta Vremir (P. Maior’s Orthography, p. 23-44, 49-53; the Dictionary itself, including the fragments edited in Hungarian and in German, from A-B).
The textual revision was done by Maria Aldea (the fragments edited in Romanian with both etymological and Cyrillic alphabet, in Aromanian, Italian, French, Spanish), Vasilica Eugenia Cristea (the fragments edited in Latin), Lilla Marta Vremir (the fragments edited in Hungarian) and Adrian Aurel Podaru (the fragments edited in German and Greek).
A final revision of the dictionary itself was completely carried out by Lilla-Marta Vremir.
The textual body of P. Maior’s Orthography was translated by Vasilica Eugenia Cristea and revised in collaboration with Adrian Aurel Podaru.
The textual transcript and revision of P. Maior’s The Dialogue for A Beginning of the Romanian Language and of the Word to Readers were assumed by Maria Aldea.
The textual markers corresponding to a separation between the information body and the database search entries were applied by Maria Aldea and later revised by Vasilica Eugenia Cristea. A final revision of these markers was carried out by Maria Aldea.
Markers for in-text indicators were conceived by Maria Aldea.
The quotation check of the works recorded in the dictionary was taken up and achieved by Vasilica Eugenia Cristea.
The index for words pertaining to Aromanian, Italian, French, Spanish and Greek and to proverbs was carried out by Maria Aldea. The revision of the above mentioned index, except the Greek one which was reviewed by Adrian Aurel Podaru, was signed by Maria Aldea.
The index of the author list was compiled and revised by Vasilica Eugenia Cristea.
The list of heading-words, graphic and lexical doublings of the main keywords, of the secondary keywords was put together by Maria Aldea. Likewise, references to www.dexonline.ro were carried out by Maria Aldea.
All the aforementioned activities could not have been performed without the tailor-made computer programme conceived by Daniel-Corneliu Leucuța, who managed to create an information system able to meet the requirements of such a scientific endeavor. The lack of the dictionary’s systematic feature is visible in the way the information is structured, in the difficulty imposed by the various orthographic systems etc. It is here as well as in many other aspects that Daniel-Corneliu Leucuța’s solutions proved essential. It is worth mentioning that Bogdan Harhătă has redesigned Cyrillic fonts as faithfully to the original Lexicon as possible and has inserted them on the keyboard so as to facilitate our editing work as much as possible.
Being accessible to the specialists and general public alike, the outcome of our project allows not only a faster access to the text, but a complex examination of it, as well.
Thus, a first type of database examination consists in its skimming. This option will arrange keywords, graphic and lexical doublings, and secondary keywords in an alphabetical order (diacritics are not included in the displayed result).
A second examination is the basic search. This involves an exclusive search according to the keyword chosen, irrespective of the alphabet (etymological, Cyrillic, standard contemporary Romanian).
The final form of textual examination is an advanced search, which is a multi-layered, crossed type of search. The user can hereby largely examine the information presented in the body of the article or proceed to a partial examination in a specific language (Romanian, Latin, Hungarian and German). Moreover, the user can access the database according to lexical and grammatical fields (grammatical categories and sequences, complex structures – phrases and idioms, degrees of comparison etc). We wish to underline the fact that the lexical and grammatical markers refer to the linguistic labels attributed by the main authors of the Lexicon, our only aim being to emphasize their linguistic system and thought.
Furthermore, an advanced search offers the possibility to access the text according to the lexical elements of foreign languages (French, Italian, Spanish, Greek etc) and to information on etymologies. The results of this type of search (information on etymons, on the status of a word – inherited or borrowed -, on internal creations, on word correspondence in various languages) are randomly displayed, leaving it to the specialists to decide on one value or another.
Beyond these aspects, we are able to inform the user on many other examination criteria, such as the field, the semantic and stylistic value of the words, markers like the Latin nota (“mind!”), the use, proverbs, cited authors/works and references.
Since all these elements are geared to the needs and the investigation of the specialist, we have come up with a search instrument for non-philologists, so that they can discover and understand the content of the dictionary, as well. Non-specialists can benefit from an emended version which can work as a reading and comprehension grill for the 1825 printed text. This version includes typographic error corrections and orthographic updates, by converting the content of the items to a contemporary form and by applying updated punctuation rules specific to each of the languages occurring in the lexicon. Moreover, each of the editors has produced a specific set of norms for the respective textual body, a set that would facilitate the understanding and cohesion of the dictionary content (see below Romanian, Latin, Hungarian, German). For each technical box of each amended item, the names for the grammar categories and sequences have been homogeneously abbreviated, without signaling it in the body of the text. Likewise, punctuation was standardized according to function (full stop, comma, semicolon), while the separation by language was marked by colon. References to www.dexonline.ro have also been inserted with a mind to facilitate the understanding of various words and their meanings.
Beyond the access and examination features of the lexicon, we can provide the users with an index of words belonging to the transdanubian dialects, to other languages like Italian, French, Spanish, and Greek, and with a list of the proverbs and the cited authors/works.
We cannot end our presentation without referring to the support given to us by “Lucian Blaga” Central University Library of Cluj-Napoca, which presented us with a free scanned version of the Lexicon of Buda (particularly useful in the process of image snipping and display). The Central University Library has kindly agreed to include the electronic edition of the lexicon in its collections and host it on its website at http://www.bcucluj.ro/lexiconuldelabuda/.
Cluj-Napoca, Maria ALDEA
October 4th 2013
GLORIA DEO