Lexiconul de la Buda -

Text cules Imagine

Typographia Regia Budensis.

Lectori benevoli Salutem!

Lexicon hoc Valachico - Latino - Hungarico - Germanicum, quod decursu triginta et amplius annorum per Viros in re literaria, et cumprimis in cognitione Lingvae Valachicae insigniter versatos, utpote omnium primo per denatum Admodum Reverendum Patrem Samuelem Klein, olim penes Typographiam Regiae Universitatis Librorum Valachicorum Graeci ritus Revisorem et Correctorem; isto mortuo per Admodum Reverendum Dominum Basilium Kolosy, Parochum Nagyagensem, Dioecesis Fogarasiensis in Transsilvania et Vice Archi - Diaconum, qui Lexicon Kleinianum plurimum locupletavit, et Lingvis: Hungarica et Germanica auxit, sed matura morte praeventus, supremam manum eidem addere non potuit; postmodum jussu et impensis Illustrissimi ac Reverendissimi Domini Samuelis Vulcan, moderni Graeci ritus Catholicorum Episcopi Magno - Varadinensis, per Reverendissimum Dominum Joannem Korneli, Cathedralis Ecclesiae Magno - Varadinensis Graeci ritus Catholicorum hoc tempore Primicerium, seu Cantorem et Canonicum, Archi Diaconum Partium Banaticarum, et in Districtu Magno - Varadinensi Scholarum Graeci ritus Catholicarum interimalem Directorem revisum, novis curis auctum et descriptum; hoc per praenominatum Illustrissimum suum Praesulem et Maecenatem, Dioecesis necessitate ita exigente Buda, ubi diutius operatus est, Magno-Varadinum revocato, per Admodum Reverendum Dominum Petrum Major, aeque Dioecesis Fogarasiensis Presbyterum et Ty‑

Typographia Regia Budensis.

Lectori benevoli Salutem!

pographiae Regiae Scientiarum Universitatis hujusce Hungaricae Librorum Valachicorum Graeci ritus Revisorem, qui una Orthographiam Romanam, sive Latino - Valachicam una cum clavi, qua penetralia originis vocum reserantur, Lexico huic, non sine manifesto fundatae eruditionis suae Valachicae documento praemisit, suprema revisione, et respective Originis vocum, quibus illae in Lingvis: Italica, Hispanica et Gallica similes, et ex iis desumtae esse viderentur, disquisitione, quam in se assumsit, necdum terminata, aeque fatis functum; tandem per Admodum Reverendum Dominum Joannem Theodorovics, modernum Valachicum Graeci ritus non uniti Parochum Pestiensem et Sacrae Sedis Consistorialis Budensis Assessorem, et Dominum Alexandrum Theodori, AA. LL. Philosophiae et Medicinae Doctorem in iis, quae a Litera I. incipiendo, per immortuos necdum sufficienter locupletata fuerunt, ultimis curis digestum, auctum et correctum, taliterque improbo sane labore terminatum est, licet Tibi Lector benevole! ob oculos sistere, atque longae Tuae exspectationi, quam tot Virorum fata plane fatigare debuerunt, conatibus Regiae hujus Universitatis Typographiae satis facere. – Quid per Lexicon hoc praesens Literaturae Valachicae praestitum sit, per Viros honoris gratia praenominatos, qui in eodem elaborando desudarunt, sibique pene immortalitatem pepererunt, Tu ipse facile dijudicabis, et si perfectioni, quam forte in eodem desideravisses, quidpiam adhuc deesse observares, memento Viros perarduam, quam antea nemo tentaverat viam, ingressos fuisse. – Inventis facilius addet Posteritas. Vale.
Datum Budae die 30. Augusti 1825.

Crâiésca Tipografie din Buda.

Bėnevoiitoriului Cetitoriu sảnỉtate!

Aquestu Lesicon Romảnescu -

Lảtinescu - Ungurescu - Nemţescu,

quare in cursul’ a triǳeci si mai

multoru ani, de Bảrbaţi in lu-

crul’ sciėntielor, ši mai ảntẻiu in

cunóscerea Linbei Romảnesci, bė-

ne deprinši; adeche mai ảntẻiu de

toţi prin reposatul’ Cinstitu Pả-

rėnte Samuil Klein, odineórả lỏn-

ga Tipografia Crảiescei Universi-

tảţi a Cảrţilor Romảnesci de

Légea Greco-Catholicả Revisor,

si Corector; ‒ aquesta murindu,

prin Cinstitul’ Domnu Vasilie Ko-

losy, Parochul’, ši Protopopul’

Secảrembului (Nagyág) în Ardé-

lu, in Eparchia Fagarašului, qua-

re Lesiconul’ lui Klein fórte mul-

tu l’au avuţitu, ši cu Limba Un-

guréscả, ši Nemțéscả l’au adau-

su, quì de mórte mai inante de

tẻmpu rảpitu fiėndu, nu l’ putù

duce la deplėnire; ‒ dopỏ aquéa

din porunca, ši cu spesele Prélu-

minatului, si Précinstitului Dom _nu

Kràæ%ska Ty̌pografĨ%e din Bu%da.

Binevoito%ròluí Cetito%rò̍ sànàta%te!

Ace%st Lexïko%ná Rwmane%sk - La-

tïnesk - Ù#ngure%sk - Nemțesk, ka%-

re î# ku%rsul a# treíze%cí și' maí

multw%r ȧní, de Berba%țí î# lu%-

krul scïi%nțelwr, și' maí î#-

tà%ò̍ î# kuno%śerã Li%mbeí Rwma-

ne%scí, bi%ne depri%nșí; ȧdekà

maí î#tà%ò̍ de to%țí prin ràpo-

sa%tul Cinsti%t Pàri%nte Sa-

mui%l Kla%in, w#dineo%rà

là%ngà Ty̌pografĨ%a Kràe%śeí Ù#-

niversite%țí, a# Kà%rțilwr Rw-

mane%scí de Lã%qã Greko-Kaťo%-

lïkà RevĨ%zor, și' Kore%ktor; —

a#ce%sta muri%nd, prin Cinsti%tul

Do%mn VasĨ%lïe Ko%loși,

Paro%hul, și' Prwtopo%pul Se-

kàri%mbuluí (Nagyág) î# A"r-

dã%l, î# E"parhĨ%a Fagara%șu-

luí, ka%re Lexïko%nul luí

Kla%in fo%rte mu%lt la%u a#vu-

ți%t, și' ku Li%mba Ù#ngurã%skà,

și' Nemțã%skà la%u a#da%us, ci

de mo%rte maínai%nte de ti%mp

ràpi%t fïi%nd, nul putu' du%ce la

Crăiasca¹ Tipografie din

Buda.

Binevoitoriului² cetitoriu

sănătate!

Acest Lexicon românesc³ - lătinesc⁴ - unguresc - nemțesc care, în cursul a trizeci⁵ și mai multor ani, de bărbați⁶ în lucrul științelor⁷ și mai întâiu în cunoașterea linbei⁸ românești⁹ bine deprinși, adecă mai întâiu de toți prin răposatul cinstit părinte Samuil Clain, odineoară¹⁰ lângă Tipografia Crăieștei Universități¹¹ a cărților românești¹² de legea¹³ greco-catolică revizor și corector.

Acesta murind, prin cinstitul domn Vasilie Coloși, parohul și protopopul Secărimbului¹⁴ (Nagyág) în Ardeal, în eparhia Fagarașului, care Lexiconul lui Clain foarte mult l-au avuțit și cu limba¹⁵ ungurească și nemțească l-au adaus, ci, de moarte mai-nainte¹⁶ de tâmp¹⁷ răpit fiind, nu-l putu duce la¹⁸ deplinire.

După aceaia¹⁹, din porunca și cu spezele (chieltuiala)²⁰ prealuminatului²¹ și preacinstitului²² dom- _n

Scris lat. Crâiésca.
Scris lat. Bėnevoiitoriului.
Scris chir. Rwmane%sk.
Scris chir. Latïnesk.
Altă lecțiune: treizeci. Scris chir. treíze%cí.
Scris chir. Berba%țí.
Se transcrie peste tot științelor. Altă lecțiune: sciințelor. Scris chir. scïi%nțelwr.
Scris chir. Li%mbeí.
Se transcrie peste tot românești. Altă lecțiune: romanesci. Scris chir. Rwmane%scí.
Scris chir. w#dineo%rà.
Se transcrie peste tot universități. Altă lecțiune: universiteți. Scris chir. Ù#niversite%țí.
Scris chir. Rwmane%scí.
Altă lecțiune: leagea.
Scris lat. Secảrembului.
Atât textul redactat în grafie latinistă, cât și cel chirilic notează forma limba.
Se transcrie peste tot nainte sau înainte(a); cf. text. Altă lecțiune: înante. Scris lat. inante.
Formă analogică latinistă a cuvântului timp. Altă lecțiune: timp. Scris chir. ti%mp.
Textul redactat în grafie chirilică se continuă pe pagina (6), numerotată greșit (4).
Se transcrie peste tot aceaia. Scris. lat. aquéa. Scris chir. a#cã%æ.
Cuvânt absent din textul redactat în grafie latinistă.
Altă lecțiune: preluminatului.
Altă lecțiune: precinstitului.

Crâiésca Tipografie din Buda.

Bėnevoiitoriului Cetitoriu sảnỉtate!

Aquestu Lesicon Romảnescu -

Lảtinescu - Ungurescu - Nemţescu,

quare in cursul’ a triǳeci si mai

multoru ani, de Bảrbaţi in lu-

crul’ sciėntielor, ši mai ảntẻiu in

cunóscerea Linbei Romảnesci, bė-

ne deprinši; adeche mai ảntẻiu de

toţi prin reposatul’ Cinstitu Pả-

rėnte Samuil Klein, odineórả lỏn-

ga Tipografia Crảiescei Universi-

tảţi a Cảrţilor Romảnesci de

Légea Greco-Catholicả Revisor,

si Corector; ‒ aquesta murindu,

prin Cinstitul’ Domnu Vasilie Ko-

losy, Parochul’, ši Protopopul’

Secảrembului (Nagyág) în Ardé-

lu, in Eparchia Fagarašului, qua-

re Lesiconul’ lui Klein fórte mul-

tu l’au avuţitu, ši cu Limba Un-

guréscả, ši Nemțéscả l’au adau-

su, quì de mórte mai inante de

tẻmpu rảpitu fiėndu, nu l’ putù

duce la deplėnire; ‒ dopỏ aquéa

din porunca, ši cu spesele Prélu-

minatului, si Précinstitului Dom _nu

Kràæ%ska Ty̌pografĨ%e din Bu%da.

Binevoito%ròluí Cetito%rò̍ sànàta%te!

Ace%st Lexïko%ná Rwmane%sk - La-

tïnesk - Ù#ngure%sk - Nemțesk, ka%-

re î# ku%rsul a# treíze%cí și' maí

multw%r ȧní, de Berba%țí î# lu%-

krul scïi%nțelwr, și' maí î#-

tà%ò̍ î# kuno%śerã Li%mbeí Rwma-

ne%scí, bi%ne depri%nșí; ȧdekà

maí î#tà%ò̍ de to%țí prin ràpo-

sa%tul Cinsti%t Pàri%nte Sa-

mui%l Kla%in, w#dineo%rà

là%ngà Ty̌pografĨ%a Kràe%śeí Ù#-

niversite%țí, a# Kà%rțilwr Rw-

mane%scí de Lã%qã Greko-Kaťo%-

lïkà RevĨ%zor, și' Kore%ktor; —

a#ce%sta muri%nd, prin Cinsti%tul

Do%mn VasĨ%lïe Ko%loși,

Paro%hul, și' Prwtopo%pul Se-

kàri%mbuluí (Nagyág) î# A"r-

dã%l, î# E"parhĨ%a Fagara%șu-

luí, ka%re Lexïko%nul luí

Kla%in fo%rte mu%lt la%u a#vu-

ți%t, și' ku Li%mba Ù#ngurã%skà,

și' Nemțã%skà la%u a#da%us, ci

de mo%rte maínai%nte de ti%mp

ràpi%t fïi%nd, nul putu' du%ce la

Crăiasca¹ Tipografie din

Buda.

Binevoitoriului² cetitoriu

sănătate!

După aceaia¹⁹, din porunca și cu spezele (chieltuiala)²⁰ prealuminatului²¹ și preacinstitului²² dom- _n

Scris lat. Crâiésca.
Scris lat. Bėnevoiitoriului.
Scris chir. Rwmane%sk.
Scris chir. Latïnesk.
Altă lecțiune: treizeci. Scris chir. treíze%cí.
Scris chir. Berba%țí.
Se transcrie peste tot științelor. Altă lecțiune: sciințelor. Scris chir. scïi%nțelwr.
Scris chir. Li%mbeí.
Se transcrie peste tot românești. Altă lecțiune: romanesci. Scris chir. Rwmane%scí.
Scris chir. w#dineo%rà.
Se transcrie peste tot universități. Altă lecțiune: universiteți. Scris chir. Ù#niversite%țí.
Scris chir. Rwmane%scí.
Altă lecțiune: leagea.
Scris lat. Secảrembului.
Atât textul redactat în grafie latinistă, cât și cel chirilic notează forma limba.
Se transcrie peste tot nainte sau înainte(a); cf. text. Altă lecțiune: înante. Scris lat. inante.
Formă analogică latinistă a cuvântului timp. Altă lecțiune: timp. Scris chir. ti%mp.
Textul redactat în grafie chirilică se continuă pe pagina (6), numerotată greșit (4).
Se transcrie peste tot aceaia. Scris. lat. aquéa. Scris chir. a#cã%æ.
Cuvânt absent din textul redactat în grafie latinistă.
Altă lecțiune: preluminatului.
Altă lecțiune: precinstitului.

nu Samuil Vulcan, Episcopului

Greco-Catholicu a Orảǳii-Mari,

prin Précinstitul’ Domnu Ioan

Corneli, a Cathedralei Biserici

Greco-Catholice din Oradea Mare

Canonicu, a Pảrţilor Banatice Ar-

chi-Diaconu, ši în Districtul’ O-

rảǳii Mari a Schólelor Naţionale

Greco-Catholice interimal Direc-

toru, la socotélả luatu, de nouu

inmulţitu, ši scrisu; – aquesta,

de mai nomitul’ Preluminatul’ sủu

Episcopu, si Mecenas, asiè poftindu

lipsa Eparchiei, din Buda,

unde mai indelongatu au lucratu,

la Orade inapoi chiảmatu fiėndu,

prin Cinstitul’ Domnu Petru Ma-

jor, asemene a Eparchiei Fagara-

šului Preot, ši lỏngả Tipografia

Crảiescei a Sciėnţielor Universitả-

ţi aquestei Unguresci a Cảrtilor

Romảnesci Greco-Catholicu Revi-

sor, quare de odatả si Ortografie

Romanả, séu Latino-Romanéscả,

inpreunả cu chéa, cu quare quele

asconse a rảdỉcinei covėntelor se

dešchidu (adeche modu de a co-

nóscere rảdỉcina covėntelor Ro-

manesci) cu apriatả dovédả de-

spre intemeata sà sciėntiả in que-

le que se ţėnu de Linba Romảnả,

in fruntea questui Lesicon au pu-

su; quare anchẻ au reposatu, mai

la deplini%re; - dupà a#cã%æ

din poru%nka și' ku spe%zele

(kïeltuæ%la) Prãlumina%tuluí,

și' Prãcinsti%tuluí Do%mn

Samui%l Vu%lkan, E"pïsko%-

puluí Greko-KaťolĨ%k a# W"rà%-

zïí Ma%rí, prin Prãcinsti%tul

Do%mn ĩ"wa%n Korne%li, a# Kaťe-

dra%leí Bisã%ricí Greko-Kaťo-

lĨ%ce din W"ra%dïa Ma%re Kano%-

nïk, a# Pà%rțilwr Bana%tice A"r-

hïdïa%kon, și' î%# DïștrĨ%ktul

W"rà%zïí Ma%rí a# Sho%lelwr Na-

țïona%le Greko-KaťolĨ%ce Ĩ#nterï-

ma%l Dïre%ktor, la sokotã%là lu-

a%t, de no%u î#mulți%t, și' skri%s;

— a#ce%sta de maí numi%tul Prã-

lumina%tul sà%u E"pïsko%p, și'

Mețe%nas, a#șa'' pofti%nd li%psa

E"pa%rhïeí, din Bu%da, ù#nde

maí î#delunga%t a#u lukra%t, la

W"ra%de î#napo%í kïema%t fïi%nd,

prin Cinsti%tul Do%mn Pe%tru

Ma%ïor, a#se%mene a# E"pa%rhïi Fa-

gara%șuluí Preo%t, și' làngà

Ty̌pografĨ%a Kràesce%í a# Scïi%n-

țelwr Ù#nïversïte%țïí a##ce%śeí

Ù#ngure%śí a# Kà%rțilwr Rwma-

ne%scí Greko-KaťolĨ%k RevĨ%zor,

ka%re de w#da%tà și' W"rťografĨ%a

Rwma%nà, sau LatĨ%no-Rwmanã%-

skà, î#preu%nà ku kïe%æ, ku ka%re

cã%le a#sku%nse a# ràdàci%neí ku-vi%n

[dom]n Samuil Vulcan, episcopului greco-catolic a Orăzii Mari, prin preacinstitul¹ domn Ioan Corneli, a Catedralei biserici² greco-catolice din Oradea Mare³ canonic, a părților banatice arhidiacon și în diștrictul⁴ Orăzii Mari a shoalelor⁵ naționale greco-catolice interimal director, la socoteală luat, de nou înmulțit și scris.

Acesta, de mai-numitul prealuminatul⁶ său episcop și mețenas, așe⁷ poftind lipsa eparhiei din Buda unde mai îndelungat⁸ au lucrat, la Orade înapoi chiămat⁹ fiind prin cinstitul domn Petru Maior, asemene a eparhii Fagarașului preot și lângă Tipografia Crăieștei a Științelor Universității aceștei ungurești a cărților românești greco-catolic revizor, care deodată și Ortografia¹⁰ romană sau latino-romanească, împreună cu chea¹¹ cu care cele ascunse¹² a rădăcinei cuvintelor¹³ se deșchid (adecă mod de a cunoaștere¹⁴ rădăcina cuvintelor romanești¹⁵) cu apriată doveadă despre întemeiata sa știință¹⁶ în cele ce se țin de linba¹⁷ română¹⁸, în fruntea cestui Lexicon au pus. Care încă au răposat _mai

Altă lecțiune: precinstitul.
Altă lecțiune: biseareci.
Altă lecțiune: Oradia Mare. Scris chir. W"ra%dïa Ma%re.
Scris lat. districtul.
Cf. lat. schola. Scris chir. Sho%lelwr.
Altă lecțiune: preluminatul.
Se transcrie peste tot prin așe. Altă lecțiune: așa. Scris. lat. asiè și asie. Scris chir. A"şa.
Scris lat. indelongatu.
Altă lecțiune: chiemat. Scris chir. kïema%t.
Altă lecțiune: Ortografie. Scris lat. Ortografie.
Altă lecțiune: chiaa, chieia. Scris chir. kïe%æ.
Scris lat. asconse.
Se transcrie peste tot prin cuvintelor. Scris lat. covėntelor. Cf. lat. conventum. Textul redactat în grafie chirilică se continuă pe pagina (7).
Altă lecțiune: cunosce. Scris chir. kuno%sce.
Scris lat. Romanesci. Scris chir. Rwmane%scí.
Se transcrie peste tot știință. Altă lecțiune: sciință. Scris chir. scïi%nțà.
Scris chir. li%mba.
Scris chir. Rwma%nà.

nu Samuil Vulcan, Episcopului

Greco-Catholicu a Orảǳii-Mari,

prin Précinstitul’ Domnu Ioan

Corneli, a Cathedralei Biserici

Greco-Catholice din Oradea Mare

Canonicu, a Pảrţilor Banatice Ar-

chi-Diaconu, ši în Districtul’ O-

rảǳii Mari a Schólelor Naţionale

Greco-Catholice interimal Direc-

toru, la socotélả luatu, de nouu

inmulţitu, ši scrisu; – aquesta,

de mai nomitul’ Preluminatul’ sủu

Episcopu, si Mecenas, asiè poftindu

lipsa Eparchiei, din Buda,

unde mai indelongatu au lucratu,

la Orade inapoi chiảmatu fiėndu,

prin Cinstitul’ Domnu Petru Ma-

jor, asemene a Eparchiei Fagara-

šului Preot, ši lỏngả Tipografia

Crảiescei a Sciėnţielor Universitả-

ţi aquestei Unguresci a Cảrtilor

Romảnesci Greco-Catholicu Revi-

sor, quare de odatả si Ortografie

Romanả, séu Latino-Romanéscả,

inpreunả cu chéa, cu quare quele

asconse a rảdỉcinei covėntelor se

dešchidu (adeche modu de a co-

nóscere rảdỉcina covėntelor Ro-

manesci) cu apriatả dovédả de-

spre intemeata sà sciėntiả in que-

le que se ţėnu de Linba Romảnả,

in fruntea questui Lesicon au pu-

su; quare anchẻ au reposatu, mai

la deplini%re; - dupà a#cã%æ

din poru%nka și' ku spe%zele

(kïeltuæ%la) Prãlumina%tuluí,

și' Prãcinsti%tuluí Do%mn

Samui%l Vu%lkan, E"pïsko%-

puluí Greko-KaťolĨ%k a# W"rà%-

zïí Ma%rí, prin Prãcinsti%tul

Do%mn ĩ"wa%n Korne%li, a# Kaťe-

dra%leí Bisã%ricí Greko-Kaťo-

lĨ%ce din W"ra%dïa Ma%re Kano%-

nïk, a# Pà%rțilwr Bana%tice A"r-

hïdïa%kon, și' î%# DïștrĨ%ktul

W"rà%zïí Ma%rí a# Sho%lelwr Na-

țïona%le Greko-KaťolĨ%ce Ĩ#nterï-

ma%l Dïre%ktor, la sokotã%là lu-

a%t, de no%u î#mulți%t, și' skri%s;

— a#ce%sta de maí numi%tul Prã-

lumina%tul sà%u E"pïsko%p, și'

Mețe%nas, a#șa'' pofti%nd li%psa

E"pa%rhïeí, din Bu%da, ù#nde

maí î#delunga%t a#u lukra%t, la

W"ra%de î#napo%í kïema%t fïi%nd,

prin Cinsti%tul Do%mn Pe%tru

Ma%ïor, a#se%mene a# E"pa%rhïi Fa-

gara%șuluí Preo%t, și' làngà

Ty̌pografĨ%a Kràesce%í a# Scïi%n-

țelwr Ù#nïversïte%țïí a##ce%śeí

Ù#ngure%śí a# Kà%rțilwr Rwma-

ne%scí Greko-KaťolĨ%k RevĨ%zor,

ka%re de w#da%tà și' W"rťografĨ%a

Rwma%nà, sau LatĨ%no-Rwmanã%-

skà, î#preu%nà ku kïe%æ, ku ka%re

cã%le a#sku%nse a# ràdàci%neí ku-vi%n

Altă lecțiune: precinstitul.
Altă lecțiune: biseareci.
Altă lecțiune: Oradia Mare. Scris chir. W"ra%dïa Ma%re.
Scris lat. districtul.
Cf. lat. schola. Scris chir. Sho%lelwr.
Altă lecțiune: preluminatul.
Se transcrie peste tot prin așe. Altă lecțiune: așa. Scris. lat. asiè și asie. Scris chir. A"şa.
Scris lat. indelongatu.
Altă lecțiune: chiemat. Scris chir. kïema%t.
Altă lecțiune: Ortografie. Scris lat. Ortografie.
Altă lecțiune: chiaa, chieia. Scris chir. kïe%æ.
Scris lat. asconse.
Se transcrie peste tot prin cuvintelor. Scris lat. covėntelor. Cf. lat. conventum. Textul redactat în grafie chirilică se continuă pe pagina (7).
Altă lecțiune: cunosce. Scris chir. kuno%sce.
Scris lat. Romanesci. Scris chir. Rwmane%scí.
Se transcrie peste tot știință. Altă lecțiune: sciință. Scris chir. scïi%nțà.
Scris chir. li%mba.
Scris chir. Rwma%nà.

mai inante de ar fì ėsprảvitu

quea mai de pre urmả revisie, ši

mai vỉrtosu pre sėne luata cer-

care a rảdỉcinei covėntelor, qua sỉ

se védả a fire asemene altoru co-

vėnte in Linba Itảliảnéscả, Spa-

nioléscả, si Frảncéscả, séu din

aqueste luate; – mai pre urmả

prin Cinstitul’ Domnu Ioan Theo-

dorovics Parochul’ de aquum Ro-

mảnescu ne unitu din Pesta, ši

a Sảntelor Consistoriumuri din

Buda ši Versetz Asesor, ši prin

D. Alesandru Theodori, a Iveţe-

turilor’ quelor’ fromóse, a Filosofiei

ši a Medicinei Doctor, in quele

que prin mai sus nomiţii Bảrbaţi,

quarii cu aquestu lucru deprėn-

ǳėndu se au reposatu, nu furỏ de

ajuusu avuţite, incepẻndu dela

Litera I. cu queà mai de pre ur-

mả stredanie intocmitu, adausu,

ši indreptatu, ši asiè cu mare lu-

cru s’au ėsprảvitu, – Ti se pone

inantea ochilor bėnevoiitoriule

Cetitoriu! ši prin serguėntia a-

questei Tipografii a Crảiescei U-

niversitảţi, indelongatei Tale a-

steptảri, pre quarea fatumurile

a tảntoru Bảrbaţi trebueà sỉ o

ostenéscả, se face destul. – Que

s’au datu Literaturei Romảnesci,

cu aquestu Lesicon, prin Barba- _ții

vi%ntelwr se deșki%du (ȧdekà

mo%du de a# kuno%sce ràdàci%na

kuvi%ntelwr Rwmane%scí) ku a#-

prïa%tà dovã%dà de%spre î#ntemeæ%-

ta sa' scïi%nțà î# cã%le ce se ți%n

de li%mba Rwma%nà, î# fru%ntã

cestuí Lexïko%n a#u pu%s; ka%re î̇-

kà a#u ràposa%t maí î#nai%nte

de ce a#r fi' i#spravi%t cã' maí

de pre ù̇rmà revi%zïe, și' maí

vàrto%s pre si%ne lua%ta cerka%re

a# ràdàci%neí kuvi%ntelwr, ka

sà se vã%dà a# fi' a#se%mene ȧltwr

kuvi%nte î# Li%mba ĩ"talïenã%skà,

Spanïolã%skà, și' Fràncã%skà,

sau di%n acã%ste lua%te; - maí

pre ù#rmà prin Cinsti%tul

Domn ĩ"wa%nn Ťeodw%rovic

Paro%hul de a#ku%m romane%sk ne-

uni%t din Pe%sta, și' a# Sfi%n-

telwr Konsïstorïu%murí din Bu%-

da și' Verșe%ț A"se%swr, și' prin

Do%mnul A"lexa%ndru Ťe-

do%ri, a# Î"bàțàtu%rilw ce%-

lwr frumo%se, a# Fïloso%fïeí,

și' a Medïți%neí Do%ktor, î# cã%le

ce pri%n maí su%s numi%țïí Bàr-

ba%țí, ka%rïí ku a#ce%st lu%kru de-

prinzà%ndu%se a#u ràposa%t, nu fu%-

rà de a#ju%n a#vuți%te, î#cepà%nd

dela Li%tera ĩ. ku cã' maí de

pre ù̇rmà stràda%nïe î#tokmi%t,

a#da%us, și' î#drepta%t, și' a#șa' _ku

mai înainte¹ de [ce]² ar fi isprăvit³ cea mai de pre urmă revizie și mai vârtos pre sine luata cercare a rădăcinei cuvintelor ca să se vadă⁴ a fi asemene altor cuvinte⁵ în linba⁶ italiănească⁷, spaniolească și frâncească sau din aceste⁸ luate.

Mai pre urmă, prin cinstitul domn Ioan⁹ Teodorovici, parohul de acum românesc¹⁰ neunit din Pesta și a sântelor¹¹ consistoriumuri din Buda și Verșeț asesor, și prin domnul Alexandru Teodori¹², a î[n]vățăturilor¹³ celor frumose¹⁴, a filosofiei și a medicinei¹⁵ doctor, în cele¹⁶ ce prin mai sus-numiții¹⁷ bărbați, carii cu acest lucru deprinzându-se au răposat, nu fură de ajuns¹⁸ avuțite începând de la litera I, cu cea mai de pre urmă strădanie întocmit, adaus și îndreptat. Şi așe¹⁹ cu mare lucru s-au isprăvit²⁰.

Ți se pune²¹ înaintea ochilor, binevoitoriule²² cetitoriu, și prin serguința²³ aceștei Tipografii a Crăieștei Universități, îndelungatei²⁴ tale așteptări pre carea fatumurile atântor²⁵ bărbați trebuia²⁶ să o ostenească²⁷, se face destul.

Ce s-au dat literaturei românești cu acest Lexicon prin bărba- _ții²⁸

Scris lat. inante.
Cuvânt absent în textul redactat în grafie latinistă.
Altă lecțiune: ispravit. Scris chir. i#spravi%t.
Altă lecțiune: veadă.
Scris lat. covėnte.
Scris chir. li%mba.
Altă lecțiune: italienească. Scris chir. ĩ"talïenã%skà.
Altă lecțiune: aceaste. Scris chir. acã%ste.
Scris chir. ĩ"wa%nn.
Scris chir. romane%sk.
Altă lecțiune: sfintelor. Scris chir. Sfi%ntelwr.
Scris chir. Ťedo%ri.
Scris lat. Iveţeturilor’. Scris chir. Î"bàțàtu%rilw.
Scris lat. fromóse.
Altă lecțiune: mediținei.
Altă lecțiune: ceale. Scris chir. cã%le.
Altă lecțiune: nomiții. Scris lat. nomiții.
Scris chir. a#ju%n.
Altă lecțiune: așa. Scris chir. a#șa. Textul redactat în grafie chirilică se continuă pe pagina (8).
Altă lecțiune: isprevit. Scris chir. i#sprevi%t.
Scris lat. pone. Altă lecțiune: pusă. Scris chir. pu%sà.
Scris lat. bėnevoiitoriule.
Altă lecțiune: sârguința.
Scris lat. indelongatei. Altă lecțiune: îndălungatei. Scris chir. î#dàlunga%teí.
Cf. lat. eccum-tantum.
Scris lat. trebueà. Altă lecțiune: trăbuia. Scris chir. tràbuæ
Altă lecțiune: ostănească.
Altă lecțiune: barbații. Scris lat. barbații.

mai inante de ar fì ėsprảvitu

quea mai de pre urmả revisie, ši

mai vỉrtosu pre sėne luata cer-

care a rảdỉcinei covėntelor, qua sỉ

se védả a fire asemene altoru co-

vėnte in Linba Itảliảnéscả, Spa-

nioléscả, si Frảncéscả, séu din

aqueste luate; – mai pre urmả

prin Cinstitul’ Domnu Ioan Theo-

dorovics Parochul’ de aquum Ro-

mảnescu ne unitu din Pesta, ši

a Sảntelor Consistoriumuri din

Buda ši Versetz Asesor, ši prin

D. Alesandru Theodori, a Iveţe-

turilor’ quelor’ fromóse, a Filosofiei

ši a Medicinei Doctor, in quele

que prin mai sus nomiţii Bảrbaţi,

quarii cu aquestu lucru deprėn-

ǳėndu se au reposatu, nu furỏ de

ajuusu avuţite, incepẻndu dela

Litera I. cu queà mai de pre ur-

mả stredanie intocmitu, adausu,

ši indreptatu, ši asiè cu mare lu-

cru s’au ėsprảvitu, – Ti se pone

inantea ochilor bėnevoiitoriule

Cetitoriu! ši prin serguėntia a-

questei Tipografii a Crảiescei U-

niversitảţi, indelongatei Tale a-

steptảri, pre quarea fatumurile

a tảntoru Bảrbaţi trebueà sỉ o

ostenéscả, se face destul. – Que

s’au datu Literaturei Romảnesci,

cu aquestu Lesicon, prin Barba- _ții

vi%ntelwr se deșki%du (ȧdekà

mo%du de a# kuno%sce ràdàci%na

kuvi%ntelwr Rwmane%scí) ku a#-

prïa%tà dovã%dà de%spre î#ntemeæ%-

ta sa' scïi%nțà î# cã%le ce se ți%n

de li%mba Rwma%nà, î# fru%ntã

cestuí Lexïko%n a#u pu%s; ka%re î̇-

kà a#u ràposa%t maí î#nai%nte

de ce a#r fi' i#spravi%t cã' maí

de pre ù̇rmà revi%zïe, și' maí

vàrto%s pre si%ne lua%ta cerka%re

a# ràdàci%neí kuvi%ntelwr, ka

sà se vã%dà a# fi' a#se%mene ȧltwr

kuvi%nte î# Li%mba ĩ"talïenã%skà,

Spanïolã%skà, și' Fràncã%skà,

sau di%n acã%ste lua%te; - maí

pre ù#rmà prin Cinsti%tul

Domn ĩ"wa%nn Ťeodw%rovic

Paro%hul de a#ku%m romane%sk ne-

uni%t din Pe%sta, și' a# Sfi%n-

telwr Konsïstorïu%murí din Bu%-

da și' Verșe%ț A"se%swr, și' prin

Do%mnul A"lexa%ndru Ťe-

do%ri, a# Î"bàțàtu%rilw ce%-

lwr frumo%se, a# Fïloso%fïeí,

și' a Medïți%neí Do%ktor, î# cã%le

ce pri%n maí su%s numi%țïí Bàr-

ba%țí, ka%rïí ku a#ce%st lu%kru de-

prinzà%ndu%se a#u ràposa%t, nu fu%-

rà de a#ju%n a#vuți%te, î#cepà%nd

dela Li%tera ĩ. ku cã' maí de

pre ù̇rmà stràda%nïe î#tokmi%t,

a#da%us, și' î#drepta%t, și' a#șa' _ku

Ce s-au dat literaturei românești cu acest Lexicon prin bărba- _ții²⁸

Scris lat. inante.
Cuvânt absent în textul redactat în grafie latinistă.
Altă lecțiune: ispravit. Scris chir. i#spravi%t.
Altă lecțiune: veadă.
Scris lat. covėnte.
Scris chir. li%mba.
Altă lecțiune: italienească. Scris chir. ĩ"talïenã%skà.
Altă lecțiune: aceaste. Scris chir. acã%ste.
Scris chir. ĩ"wa%nn.
Scris chir. romane%sk.
Altă lecțiune: sfintelor. Scris chir. Sfi%ntelwr.
Scris chir. Ťedo%ri.
Scris lat. Iveţeturilor’. Scris chir. Î"bàțàtu%rilw.
Scris lat. fromóse.
Altă lecțiune: mediținei.
Altă lecțiune: ceale. Scris chir. cã%le.
Altă lecțiune: nomiții. Scris lat. nomiții.
Scris chir. a#ju%n.
Altă lecțiune: așa. Scris chir. a#șa. Textul redactat în grafie chirilică se continuă pe pagina (8).
Altă lecțiune: isprevit. Scris chir. i#sprevi%t.
Scris lat. pone. Altă lecțiune: pusă. Scris chir. pu%sà.
Scris lat. bėnevoiitoriule.
Altă lecțiune: sârguința.
Scris lat. indelongatei. Altă lecțiune: îndălungatei. Scris chir. î#dàlunga%teí.
Cf. lat. eccum-tantum.
Scris lat. trebueà. Altă lecțiune: trăbuia. Scris chir. tràbuæ
Altă lecțiune: ostănească.
Altă lecțiune: barbații. Scris lat. barbații.

ţii pentru cinstea mai sus nomi-

ti, quarii in lucrarea lui au asu-

datu, ši šiesi mai ne murire š’au

agonisitu, Tu singuru lesne vi

judecà; ši de comva vi vedé a

lipsire queva in deplinirea, qua-

rea dórả intr’ẻnsul o ai fi pofti-

tu, aduţi amėnte, comche aque-

sti Bảrbaţi au intratu intr’o cale

greà, pre quarea mai inante nė-

mine nù ảmblase. – Quelor afla-

te mai lesne voru odauge Urmả-

torii. Fii sảnỉtosu. Datu in Buda

30 Augustu 1825.

ku ma%re lu%kru sau i#sprevi%t,

— țise pu%sà î#nai%ntã ẇkilwr

Bineboito%ròle Cetito%rò̍! și'

prin sergui%nța a#ce%śeí Ty̌po-

grafĨ%í a# Kràe%śteí Ù#niversi-

te%țí, î#dàlunga%teí Ta%le a#śep-

tà%rí, pre ka%rã fa%tumurile a#-

tàntw%r Bàrba%țí tràbuæ' sà w#

w#stànã%skà, se fa%ce destu%l. —

Ce' sau da%t Lïteratu%reí Rwma-

ne%scí, ku a#ce%st Lexïko%n, prin

Bàrba%țïí pentru Ci%nstã maí

su%s numi%țí, ka%rïí î# lukra%rã

luí a#u a#suda%t, și' șĨ%eșí maí

nemuri%re șa%u a#gonisi%t, TU&

si%ngur le%sne vi' judeka'; și' de

ku%mva vi' vedã' a# lipsi' ce%va î#

deplini%rã, ka%rã do%rà î#trà%n-

sul w# a#í fi' pofti%t, ȧduțí

a#mi%nte, ku%mkà a#ce%śí Bàrba%țí

a#u î#tra%t î#tru w# ka%le grã',

pre ka%rã maí î#nai%nte ni%mene

nu' î#bla%sà. — Ce%lwr a#fla%te maí

le%sne vwr a#da%oqe Ù#rmàto%rïí.

Fi' sànàto%s. Da%t î# Bu%da 30.

Ăygust 1825.

IN BUDA

Cu Tipariul si cu Chieltuelele Tipografiei a Crảiescei Universitảți

Unguresci

1825

ții pentru cinstea mai sus numiți¹, carii în lucrarea lui au asudat și șieși mai nemurire ș-au agonisit, tu singur lesne vi judeca. Și de cumva² vi vedea a lipsire³ ceva în deplinirea, carea doară⁴ într-însul o ai fi poftit, adu-ți aminte cum⁵ că acești bărbați au întrat într-o⁶ cale grea pre carea mai înainte nimine⁷ nu îmblase⁸.

Celor aflate mai lesne vor adauge⁹ următorii. Fii¹⁰ sănătos. Dat în Buda, 30 august 1825.

ÎN BUDA

Cu tipariul şi cu chieltuielele Tipografiei a Crăieştei Universităţi Ungureşti

1825

Altă lecțiune: nomiți. Scris lat. nomiți.
Scris lat. comva.
Altă lecțiune: lipsi. Scris chir. lipsi.
Altă lecțiune: doră. Scris chir. do%rà.
Scris lat. com.
Altă lecțiune: întru o. Scris chir. î#tru w#.
Altă lecțiune: nimene. Scris chir. ni%mene.
Altă lecțiune: îmblasă. Scris chir. î#bla%sà.
Scris lat. odauge. Altă lecțiune: adaoge. Scris chir. a#da%oqe.
Scris chir. Fi.

ţii pentru cinstea mai sus nomi-

ti, quarii in lucrarea lui au asu-

datu, ši šiesi mai ne murire š’au

agonisitu, Tu singuru lesne vi

judecà; ši de comva vi vedé a

lipsire queva in deplinirea, qua-

rea dórả intr’ẻnsul o ai fi pofti-

tu, aduţi amėnte, comche aque-

sti Bảrbaţi au intratu intr’o cale

greà, pre quarea mai inante nė-

mine nù ảmblase. – Quelor afla-

te mai lesne voru odauge Urmả-

torii. Fii sảnỉtosu. Datu in Buda

30 Augustu 1825.

ku ma%re lu%kru sau i#sprevi%t,

— țise pu%sà î#nai%ntã ẇkilwr

Bineboito%ròle Cetito%rò̍! și'

prin sergui%nța a#ce%śeí Ty̌po-

grafĨ%í a# Kràe%śteí Ù#niversi-

te%țí, î#dàlunga%teí Ta%le a#śep-

tà%rí, pre ka%rã fa%tumurile a#-

tàntw%r Bàrba%țí tràbuæ' sà w#

w#stànã%skà, se fa%ce destu%l. —

Ce' sau da%t Lïteratu%reí Rwma-

ne%scí, ku a#ce%st Lexïko%n, prin

Bàrba%țïí pentru Ci%nstã maí

su%s numi%țí, ka%rïí î# lukra%rã

luí a#u a#suda%t, și' șĨ%eșí maí

nemuri%re șa%u a#gonisi%t, TU&

si%ngur le%sne vi' judeka'; și' de

ku%mva vi' vedã' a# lipsi' ce%va î#

deplini%rã, ka%rã do%rà î#trà%n-

sul w# a#í fi' pofti%t, ȧduțí

a#mi%nte, ku%mkà a#ce%śí Bàrba%țí

a#u î#tra%t î#tru w# ka%le grã',

pre ka%rã maí î#nai%nte ni%mene

nu' î#bla%sà. — Ce%lwr a#fla%te maí

le%sne vwr a#da%oqe Ù#rmàto%rïí.

Fi' sànàto%s. Da%t î# Bu%da 30.

Ăygust 1825.

IN BUDA

Cu Tipariul si cu Chieltuelele Tipografiei a Crảiescei Universitảți

Unguresci

1825

Celor aflate mai lesne vor adauge⁹ următorii. Fii¹⁰ sănătos. Dat în Buda, 30 august 1825.

ÎN BUDA

Cu tipariul şi cu chieltuielele Tipografiei a Crăieştei Universităţi Ungureşti

1825

Altă lecțiune: nomiți. Scris lat. nomiți.
Scris lat. comva.
Altă lecțiune: lipsi. Scris chir. lipsi.
Altă lecțiune: doră. Scris chir. do%rà.
Scris lat. com.
Altă lecțiune: întru o. Scris chir. î#tru w#.
Altă lecțiune: nimene. Scris chir. ni%mene.
Altă lecțiune: îmblasă. Scris chir. î#bla%sà.
Scris lat. odauge. Altă lecțiune: adaoge. Scris chir. a#da%oqe.
Scris chir. Fi.

Ne pare rău, dar browserul dumneavoastră nu redă corect acest site!